Cipro

Dda Wikipedia.
Vaje a: navigazione, truova
Nuvola filesystems trashcan full.png Pe' faore scancellate 'sta rrobba

Please delete / Löschen sie bitte / Cancellate prego / Supprimez s'il vous plaît / Borrade por favor / Пожалуйста, удалите
Mutivo: Traduzione automatica senza scrupolo.

Exquisite-kwrite.png

Chist'articulo nun è stato traduciuto cumpretamente. Si tenite genio, 'o putisseve fà pure vuje. Grazzie assaje! ... Ma nunn'ausate metode tipo Babelfish.


Progetto stati Repubbreca 'e Cipro
Purtale:Purtali Visita 'o [[Purtale:{{{purtale}}}|Purtale {{{purtale}}}]]
Cipro - Bandiera
Cipro - Stemma
(dettaglio) (dettaglio)
Motto: 

EU-Cyprus.svg

Nfromma
Nòmme completo: Repubbreca 'e Cipro
Nòmme ufficiale: Κυπριακή Δημοκρατία (greco)

Kıbrıs Cumhuriyeti (turco)

Lengua ufficiale: greco e turco
Capitale: Nicosìa
Pulitica
Guviérno: repubblica presidenziale
Capo 'e stato: Dimitris Christofias
Capo 'e guviérno:



Area
Totale: 9.250 km²  (161°)
 % d''e Acque:  %
Populazzione
Totale (01-01-2009): 1.002.679 ab.  (155°)
Denzità: 77,3 ab./km²  
Giugrafia
Cuntinente: Asia
Europa
Fuso orario: UTC+2
Ecunumia
Valuta: euro
PIL (PPA)  (2008): 22.703 milioni di $  (109°)
PIL procapite (PPA)  (2008): 29.853 $  (30°)
HDI  (2011): 0,840  (31°)
Energia: 0,50  kW/ab.
Varie
TLD: .cy, .eu
Prefisso tel.: +357; +90
Targa autom.: CY
Inno nazzionale: Imnos is tin Eleftherian
Festa nazzionale: 1 'e ottovre

Cy-map.png

Cipro (Κύπρος in grecò, Kıbrıs in turcò) è un"isòl ro' Mar Mediterraneò orientalè, a' terzà ppe estensionè cu capitale Nicosìa. È situàt a sud ra' Turchia (70 km), a brevè distànz ra e' costè ro' Vicinò Oriènt (100 km) e 500 km a nòrd dall"Egitto.

Sòtt o' profìl geografìc l"isòl e' Ciprò si situà nell"Asia.

A Repubblìc e' Ciprò ha de iurè a' sovranìtà su tuttà l"isòl e' Ciprò e e' acquè circostantì, trannè duje piccòl areè, Akrotìr e Dhekelià, chè, o' mument dell"indipendenzà, song statè assegnàt o' Regnò Unitò comm basì militàr sovranè. a' Repubblìc e' Ciprò è e' fattò divisà in duje partì, l"areà sott' o' contròll effettìv ra' Repubblìc e' Ciprò, ca' comprènd circà o' 59% ra' superficiè dell"isolà, e a' zonà turcà o' nòrd, ca' si autodefinìsc Repubblìc Turcà e' Ciprò ro' Nòrd, ca' coprè circà o' 36% ra' superficiè dell"isòl ed è riconosciùt sul ra' Turchià. A Repubblìc e' Ciprò dal 1 'e maggio 2004 è nu' stato membrò dell"Uniòn europea.

Giugrafia[càgna]

L"inclusiòn e' Ciprò tra e' Statì appartenènt all"Europa o all"Asià è, ra tempò, controversà. si dal puntò e' vistà storico-culturalè, infattì, l"isòl e' Ciprò si può ritenèr nu' Statò europeò (e chesta consideraziòn è maggiormènt avvaloràt ra quann a' stessà è entràt a far partè dell"Uniòn Europeà), dal puntò e' vistà geografìc pare appartenèr - sicond a' logicà ppe cui nu' territoriò fa partè e' nu' continènt in ragiòn ra' sua vicinànz geografìc -, o' continènt asiaticò.

N conseguè ca' a Ciprò ci si può riferìr comm pais europeò o asiaticò, a secònd ro' criteriò adottato.

L"isòl e' Ciprò, terzà isolà ro' Mar Mediterraneo ppe dimensionì, è situàt into mar Mediterraneò orientàl a sud re' costè ra' Turchià. Ha na' superficiè complessìv parì a 9.250 km², e' cui 3.355 km² appartengòn o' settòr turcò cipriòt e o' 5% e' basì britannichè. O' svilùpp costièr è parì a 648 km. Ciprò inòltr costituìsc l"avampòst cchiu' meridionàl ma pure cchiu' orientàl dell"Uniòn europeà into Mediterraneò. O' rilièv dell"isòl è compòst ra duje catenè montuosè: chella ro' Kyrenià, ca' sorgè into nòrd ra' penisòl e' Karpàs, e chella e' Troodòs, into sud-ovèst dell"isòl aro' sorgè o' montè Olimpò (1.953 m), a' cimà cchiu' altà dell"isolà. A' fertìl pianùr centràl e' Mesarià separà duje catenè e' rilievì, ricchì e' boschì: a nòrd o' Pentadaktylòs e a sud chella cchiu' imponènt dei montì Tròodos, cu o' centrò l"Olympos.

Populazzione[càgna]

Secònd l"ultìm censimènt ufficiàl eseguìt into 1960 subitò aropp' l"indipendènz ra' neonàt Repubblìc e' Ciprò, a' popolaziòn dell+isòl è costituìt ppe o' 78% ra greco-cipriotì, ppe o' 18% ra turco-cipriotì, ppe'tramente' o' restànt 4% è costituìt ra altrè etniè. A' comunìtà grecà e chella turcà condividòn moltì costùm ma mantengòn identìtà ben distintè, basatè 'ncoppa religionè, e profònd legamì rispettivamènt cu a' Grecia e a' Turchia.

Mèntr precedentemènt all"invasiòn turcà e' duje comunìtà vivevàn dispèrs sull"intèr territoriò dell"isolà, subitò aropp' o' 1974 a' demarcaziòn si è acuità a causà e' na' separaziòn geografìc ra' popolaziòn forzàt daglì eventì bellicì: int'a' partè sùd, a' popolaziòn e' etnià greco-cipriòt rappresènt o' 95% e' chella totalè, ppe'tramente' in chella nòrd l"etnià turco-cipriòt rappresènt o' 98%. Ciò è dovutò a' deportaziòn e' oltrè 200.000 Greco-Cipriòt ra' partè nòrd dell"isòl versò l"areà sùd. E' lorò benì song statì confiscàt ed e' lorò simbòl religiòs in gràn partè distruttì.O' stessò accàdd ppe a' popolaziòn turcofòn ro' sud dell"isolà. A' uerra ro' 1974, ultimò e' na' seriè e' conflìtt interreligiòs e interetnìc scoppiàt a Ciprò, fu particolarmènt sanguinòs e portò a' creaziòn e' faidè, familiàr o e' comunìtà, difficilmènt conciliabilì; e' poterì politìc e' allorà decisèr e' risolvèr a' questiòn tramìt na' duplìc e scambievòl pulizià etnica.

Dòp l"invasiòn ro' 1974 ra partè ra' Turchià, 150.000 turchì furonò trasferìt dall"Anatolià o decisèr e' insediàrs int'a' partè settentrionàl dell"isolà. A' proclamàt Repubblìc Turcà e' Ciprò Nòrd garàntì lorò o' cambiò e' cittadinanzà. Chisto ha portàt l"etnià turco-cipriòt a rappresentàr quasì o' 30% ra' popolaziòn dell"isolà. Chisti datì song pèrò contestàt 'ncoppa basè ro' presuppòst ca' a' Repubblìc Turcà e' Ciprò Nòrd nun è riconosciùt dàll"ONU e ra' comunìtà internazionàl (còn ecceziòn ra' Turchià), accussì comm nun e' è riconosciùt o' dirìtt e' crearè nuovì cittadìn ca' pertànt accontinuano a esserè consideràt cittadìn turchì. O' risultàt e' chesta situaziòn è ca' e' stimè 'ncoppa composiziòn etnografìc ra' popolaziòn dell"isòl varinò ampiamènt tra a' forchètt e' valorì qui riportatà.

O scambiò e' popolaziòn forzàt e l"insediamènt e' turchì anatolìc song e' principàl ragiòn ca' rendòn tuost a' ricomposiziòn re' duje partì dell"isolà. Into referendùm ro' 2003, infattì, a' stragrànd maggiorànz dei greco-cipriòt ha ritt no all"integraziòn incondizionàt cu a' partè nòrd dell"isolà.