Cucina abbruzzese

'A Wikipedia.

Artìculë scrìttë in abbruzzésë
(urtuhrafië funètëchë)

La cucine abbruzzése è fije de le tradezziune pecurare e marenare ca la jènde de la reggione, a le timbe andiche, pratechéje. L'urìggene vasse e pòvere de la cchiù grosse parte de l'abbruzzise, ha purtate a favurì, nghe lu tèmbe, piatte sìmblece e póche prucessate. L'aleminde cchiù aduprate so', pe' lu magnà: paste, pane, carne, caçe, pésce; pe' lu véve schitte lu vine (o l'acque).

Prime[cagna | cagna surgente]

Le prime piatte se cumbònene de: paste (cchiù de tutte) e varje atre cose, gné le screppèlle (ca s'arsumèjene a le crêpes frangise) o le vertù. Gna è pe' la cucine taliane, pure pe' quélle abbruzzese la paste s'acconge pe' varje manére. Le recètte cchiù canusciute e cchiù tìpeche de la reggione so':

  • Maccarune a la chitarre (quésse la nóme canosce pure gné maccarunare), so' nu tipe de spachitte fatticce e taccarute, grusse 2-3 mm, preparate facènne passà lu stendemasse sopr'a la chitarre pe' 'ngertà la paste e pe' falle passà 'mmizze a le corde de lu maccarunare. Se sèrve nghe la cunzèrve e nghe la carne de vèrre, agnèlle o manze;
  • Sagne, fatte d'acque, sale e farine e tajate a forme de rombe. Se màgnene pe' na prése de manére, ma la cchiù deffuse è a la semblecèje nghe la cunzèrve de pummadore o nghe le façule;
  • Tajarille so' nu tipe de paste tarracute e corte, fatte nghe acque, sale e farine, usate quaçe sulamènde nghe le façule;
  • Rintròcele, tìpeche de Langiane, è na paste all'ove ca se sèrve nghe nu ragù de ciavarre. La paste se presènde gné nu spachétte ùneche, lònghe e spésse, spase a mane sénz'ausà lu stendemasse. È lu piatte tradezziunale natalizzie de la cetà.
  • Paste a lu sparone, è na paste frésche arregnite nghe spenace, caçe e recotte. Vè cotte abberrutate a nu sparone, e nghe quisse vè mésse a lu cutture. A lu vullì dell'acque se léve lu sparone e se tajje la paste a rundèlle, s'acconge nghe nu sughe de pummadore e a la fine se métte a lu forne.
  • Maccarune a la mugnare, tìpeche de la pruvinge de Tèreme (Bisinde), s'arsumèje a le tajatèlle, e è fatte schitte d'acque, sale e farine e accungiate nghe sughe de agnèlle o castrate, come pure nghe pésce de fiume o nghe l'ulie, fronne d'ajje, petresine e pipindune. Le nóme magne sopre a na spianature sènze ausà le piatte.
  • Scurpelle 'mbusse (a Tereme li chiame "scrippelle"). So nde li crêpes frangise (stace na storie c'arcundòve li vicchije ca dice ca li frangise, quanda a lli timbe avo' cunguistate l'Italie, ce se frechegne ssu piatte e se lu purtegne a la Frange). Se po magnè sinze ninte u nghe lu brode, assamanì je se dice "mbusse". Sennà li pu' matte ammundate nche lu suche de carne ll'ammenze, e ce fi lu timballe.