Marilyn Monroe
Marìlyn Monroè, nomè dàrt e' Normà Jeanè Bakèr (Lòs Angelès, 1º giugnò 1926 – Los Angelès, 5 agostò 1962), è statà unattricè, cantantè, modèll e produttrìc cinematografìc statunitensè.
È conosciùt principalmènt ppe e' sue interpretaziòn e' A qualcùn piacè cavero (Goldèn Globè comm Migliòr attrìc in nu' fìlm commedià o musicalè), e' ommn preferiscòn e' biondè, Fermàt dautobùs, e' spostàt e quann a' mogliè è in vacanzà.
Il suo mitò è dovutò, oltrè ca' o' suo fascinò, pure o' suo talènt artisticò, diventànd nu' "sognò proibitò" ppe miliòn e' appassionàt e' cinemà. o' fascìn ca' emanàv dal grandè schèrm e ra e' copertìn in cartà patinàt ha contribuìt a farnè nu' sex symbòl e unicòn ra' cultùr pòp.
È statà pure na' cantànt ra e' dotì nun particolarmènt eccèls ma cu nu' timbrò vocalè in gradò e' affascinàr lascoltatorè. Fra e' suoì successì, quasì tuttì inserìt into contèst dei fìlm ra lei interpretatì, vi è pure a' celeberrìm My Heàrt Belòngs To Dàddy e' Colè Portèr. Altrì celèbr succèss canorì e' Marìlyn furonò Bye Bye Bàby, cantàt into fìlm e' ommn preferiscòn e' biondè, e e' Wannà Be Lovèd By Yoù, cantàt into fìlm A qualcùn piacè caldò. a' Marìlyn cantànt vienè ricordàt pure ppe lintervènt canorò o' pàrty e' compleànn ro' presidènt Kennèdy, quann maliziosamènt ìntonò Hàppy Birthdày, Mistèr President.
Énnece |
[càgna] Biografia
[càgna] Prìm anni
Nacquè o' 1° giugnò ro' 1926,àll 9:30 ro' mattìn into repàrt dellospedàl ra' conteà e' Los Angelès riservàt aglì indigentì. a' madrè era Glàdys Peàrl Monroè, ca' faticava comm caporepàrt a' Consolidatèd Fìlm Industriès ed era riuscìt a ricoveràrs sul graziè ad na' collettà.[6] e' vennè datò o' nomè e' Normà Jeanè Mortensòn, comm si leggè ncopp'o' certificàt e' nascità, ma alcunì mis aropp' fu battezzàt cu o' nomè e' Normà Jeanè Bakèr. o' nomè Normà e' fu datò in onorè e' Normà Talmadgè, e Jeanè in onorè e' Jeàn Harlòw, e' attrìc preferìt e' Glàdys. a' "e" finalè ro' nomè Jeanè vèrrà omessà cchiu' vote' int'e' sue firme,infàtt spessò fìrmò comm Normà Jeàn (invèc e' Jeanè) Bakèr. a' sua paternìtà nun è maje statà definìt in modò chiarò. e' biogràf concordàn ca' luòm indicàt comm o' pate into certificàt e' nascità, Martìn Edwàrd Mortensòn, o' fornaiò norvegès sicond maritò e' Glàdys, nun fossè in rèaltà o' suo verò padrè. pare cchiu' probabìl ca' o' pate fossè Charlès Stanlèy Gifford,ùn impiegàt re' vendìt dellò studiò cinematografìc aro' a' madrè faticava o' montaggiò. o' divorziàt Giffòrd nun avrèbb volutò legamì e avrèbb lassato Glàdys nun appenà lei o' ìnformò ra' sua gravidanza.
Marìlyn ra criatura era attràtt ra na' fotò; a' madrè e' rivèlò ca' luòm ca' vi era ritràtt era suo padrè, mortò in nu' incidènt a New Yòrk, ma nun vollè dirlè o' nomè e ppe divèrs annì lei nun o' seppè. Normà idealizzàv a' figurà ro' padrè, ca' a suo ricere ricordàv Clàrk Gablè, e sognàv continuamènt nu' lorò idilliàc incontrò, comm quann si rìtrovò costrètt ad nu' lettò dospedàl aropp' ca' e' eranò statè toltè e' tonsille.
Glàdys era a' figlià e' Otìs Elmèr Monroè (1865-1909) e ra' Hogàn (1876-1927). Dapprìm sposò Jòhn Newtòn Bakèr, ca' ràpì e' lorò duje figlì, Robèrt Jaspèr "Jackiè" Bakèr (16 gennaiò 1918-16 agostò, 1933) e Bernièc Inèz Glàdys Bakèr (natà o' 30 lugliò 1919), quann a' coppià si sepàrò. Riùscì, spendènd tuttì e' suoì averì, a recuperàr e' bambìn ca' si trovavàn nellò statò ro' Kentùcky.[9] In seguìt sposò Mortensòn, ma e' duje si separaròn primà ca' Glàdys rimanèss incìnt e' Normà Jeane.
Nòn riuscènd a persuadèr a' madrè ra' ad occupàrs ra' bambinà, Glàdys si risòls ad affidàr Normà Jeanè a Waynè e Ida Bolendèr, na' coppià assaie religiòs ca' integràv e' propriè magrè entràt prendènd bambìn in affidò a Hawthornè, na' localìtà a sud-ovèst e' Los Angelès. ra' madrè e' coniùg ricevevàn lammontàr dellassègn ca' percepìv dal governò, ppe mantenerlà: cinquè dollàr a' settimanà. Normà Jeanè vissè cu lorò finò allètà e' settè annì. int'a' sua autobiografià, My Stòry, scrìtt cu Ben Hècht, Marìlyn ricette ca' era convìnt ca' lorò fossèr e' suoì genitòr fìnché Idà, piuttòst brutalmentè, nun a' corressè, affermànd ca' nun dovevà chiamàrl madrè e ca' avrèbb incontràt chella verà o' juorno dopo.
Dòp a' sua mortè Ida ricette ca' rimasèr sempe in contàtt e ca' avevà avutò a' serià intenziòn e' adottarlà, cosà ca' nun pòté fa' ppe o' mancàt consèns e' Gladys.
Glàdys venivà in visità ognì sabatò, ma nun abbraccìò né bacìò maje Normà Jeanè, nimmanco maje e' sorrisè. a' uagliona era statà affidàt ad na' coppià e' inglès e Normà davà o' suo contribùt int'e' lavorì domesticì. nu' juorno Glàdys e' ricette e' volèr far costruìr na' casà, tuttà biancà aro' potevàn abitàr insiemè: riùscì nellintènt e tuttì insiemè, comprès a' coppià inglesè, andaròn a campà in chella peccerella abitazionè.
Tr o' mobiliò ra' casà aro' Normà Jeanè e sua madrè vissèr insiemè, si pur ppe brevè tempò, ce steva nu' pianofòrt biancò piuttòst malridottò, ca' si riceva fossè appartenùt a Fredrìc Màrch; ppe arredàrl a' madrè si era indebitatà, ma avevà promèss e' saldàr debitì e e' accattà nu' divanettò. tiemp aropp' ppe'tramente' a' uagliona facevà colaziòn sèntì ca' qualcùn era cadutò ra e' scalè. Scòprì ca' si trattàv e' sua madrè, ca' soffrìv e' nu' esaurimènt nervosò, dovutò pure e' sortì dei parentì: o' ricovèr e' suo pate nellospedàl psichiatrìc e' Pattòn, chello ra' madrè, Dellà, a Norwàlk, e o' suicidiò ro' fratellò. a' madrè fu primà ricoveràt o' Los Angelès Generàl Hospitàl e poi portàt o' Norwàlk Statè Asylùm, aro' e' vennè diagnosticàt schizofrenià paranoide.
Nòrm Jeanè fu pigliata in custodià ra e' autorìtà statalì. a' migliòr amicà e' Glàdys, Gracè McKeè (poì Goddàrd), archivìst e' pellicòl a' Columbià Picturès, divènn a' sua tutricè, nonostànt e' parerì contràr dei suoì amicì, e' cui discussiòn tenevàn sveglià a' peccerella Jeanè, e aropp' o' matrimoniò e' Gracè cu o' signòr Ervìn Goddàrd, o' 4 aprilè 1935, Normà Jeanè fu mandàt allorfanotrofiò Childrèns Homè Socièty e' Los Angelès, aro' rimasè dal 13 settèmbr 193 finò o' 1938; qui làvorò ppe a' primà vota comm vivandièr cu nu' stipendiò e' 5 centesìm o' mesè; si raccònt ca' chelli renari andavàn in partè in nastrì ppe capill e o' restò in offèrt ppe a' chiesà. In rèaltà allistitùt vi era e' transìt in quantò venivà affidàt continuamènt a divèrs famigliè, novè a sua memorià aro' sùbì violènz e trascuratezzà, e ognì vota ritornàv allorfanotrofiò, venivà accusàt e' commettèr furtì ma si proclamàv innocentè, ppe'tramente' lei stessà affermàv e' maltrattàr alcunè bambinè. a' sua divisà era compòst ra na' gonnà blu e camicià biancà: ne avevà duje identichè. re' famigliè cu cui vissè ha nu' buòn ricòrd sul e' unà, e' na' vicchiarella e' cui amavà sentìrn e' raccontì, ma pure lei a' rìportò allorfanotrofiò. Ricòrd pure unesperiènz spiacevolè, chelle re' molestiè sessuàl subitè ra nu' certò signòr Kirmèl allepòc in cui avevà quasì novè annì. Allètà e' dodicì annì si rìtrovò senzà vestìt cu cui uscirè ppe i' a scuolà e fu costrètt a chiedèr in prestìt na' magliètt aderentè: fu a' primà vota ca' e' uagliune a' trovaròn attraentè. ppe quàttr mis rìtornò ra Gracè, ma ppe o' rappòrt ca' avevà cu Goddàrd (la uagliuncella affermàv e' esserè molestàt ra luì, confessiòn e' cui e' fontì dubitanò) fu quindì affidàt primà ad na' prozià Olivè e poi ad Ana Lowèr Quindì, into settèmbr ro' 1941, Gracè McKeè Goddàrd a' riprès cu sé. Frequèntò a' Emersòn juniòr Hìgh Schoòl (unà scuolà pubblicà) e o' Van Nùys Hìgh School.
Nòrm Jeanè conòbb o' figlie e' nu' vicinò, Jamès Doughèrty, ca' divènn poi o' suo primò maritò, a 16 annì. e' Goddàrd stavàn ppe trasferìrs 'ncoppa costà orientàl deglì Statì Unitì e ritennèr ca' o' matrimoniò fossè na' buonà cosà ppe lormaì teenagèr Normà Jeanè. Era na' uagliona cu pocà stimà e' sé, ma pure cu nu' latò aggressìv ed opportunisticò. Era assaie cchiu' intelligènt ed infelìc e' quantò putia far pensàr limmagìn ca' o' cinemà diedè poi e' leì.
Il matrimoniò si celèbrò o' 19 giugnò 1942 e Normà abbàndonò e' studì ppe dedicàrs a' vità coniugalè; pochì annì primà avevà terminàt e' studì nellò stessò istitùt Janè Russèll, attrìc cu cui Marìlyn avrèbb recitàt in futurò. Alliniziò a' uagliona chiamàv o' coniùg papà. into 1944 o' maritò decisè e' arruolàrs in marinà, partènd in missiòn ca' o' tennèr a lungò lontàn ra' mogliè. a' finè, e' duje divorziaròn o' 13 settèmbr 1946.
[càgna] Morte
Marìlyn Monroè è statà trovàt mortà int'a' camerà ra lettò ra' sua casà e' Brentwoòd, a Los Angelès, o' 5 agostò, allètà e' trentaseì annì a causà e' unoverdòs e' barbituricì. a' chiamàt a' polizià ppe denunciàr o' fattò è pervenùt e' 4:25, mo' localè, comm ra successìv accertamènt telefonicì.
Il cadavèr e' Marìlyn fu scopèrt ra Ràlph S. Greensòn, o' psicoanalìst dellattricè. Greensòn era statò urgentemènt chiamatò, e' 3.30 comm ra versiòn ufficialè, ra' governànt dellattricè, Eunicè Murrày, ca' si era preoccupàt pecché nun riuscìv ad trasi' int'a' camerà e' Marìlyn: si vedevà a' lucè accesà, ma nun si sentìv alcùn rumorè, a' puort era chiusà ra dentrò. Cè chi ritièn ca' a' notta ra' sua mortè trascorsèr cinquè ore dal mument ro' decèss a quann furonò avvisàt e' autorìtà. Durànt chelle ore Marìlyn fusse statà portàt allospedàl St. Jòhn e' Santà Monicà, ma lospedàl rifiùtò e' accettàr o' casò, ppe leccessìv notoriètà ra' vittimà. chesta incèrt ricostruzionè, unità allarrìv ra' polizià sul in chiena nottè, ha lassato apertò neglì annì nu' strascìc e' speculaziòn sicond cui a' Murrày potèss avèr saputò cchiu' e' quantò abbià poi raccontato.
Quàlch juorno aropp' a' mortè ra' Monroè, a' Murrày tèntò e' incassàr nu' assègn ra ventimìl dollàr datolè ra' stessà Marìlyn. a' Cìty Nationàl Bànk e' Bevèrly Hìlls rifiùtò e' pagarè a' Murrày, datò ca' a' notizià ra' mortè ra' Monroè era ra iuorni e' pubblìc dominiò. Inòltr a' Murrày, na' vedovà dai mezzì piuttòst modestì, pàrtì duje mis aropp' ppe na' crocièr in Europà a bordò ra' RMS Queèn Màry. a' Murrày mantènn neglì annì lamicizià cu lagènt e' Marìlyn, Pat Newcòmb. Successivamentè, a' Murrày (còn a' scrittrìc Rosè Shadè) diedè a' sua versiòn ro' decèss e' Marìlyn into librò Marìlyn, The Làst Mònths, pubblicàt into 1975, Lassègn ra ventimìl dollàr ca' Eunicè Murrày tèntò e' incassàr aropp' a' mortè ra' Monroè è in mostrà allò Hollywoòd Entertainmènt Museùm a Hollywood.
Unindagìn formàl into 1982 ro' procuratòr generàl ra' conteà e' Los Angelès si conclùs senzà nessùn credibìl evidènz e' nu' complottò. o' Dr. Thomàs Noguchì, ca' segùì lautopsià (oltrè a' suà, pure chelle e' altrì personàgg celebrì, tra cui Robèrt Kennèdy, Nataliè Woòd e Williàm Holdèn) scrìss into suo librò Coronèr ca' a' mortè e' Marìlyn era cu altà probabilìtà nu' suicidio.
Jamès H.Hàll era o' peritò ca' dovevà valutàr e' benì e' Marìlyn valùtò o' vestiariò e benì personàl in 690 dollàr.
[càgna] Curiosità
- Marilyn era mancina
- A'piccola e' guagliuone nun a' truvavano tanto attraiente.
- Into a nu film taliano,Io e Marilyn, Marilyn viene evocata ca na' seduta spiritica.
éCe song molte videogiochi ch'parlano e' essa.