Nilò

Da Wikipedia.
Vaje a: navigazione, truova

o' Nilò (in arabò: نهر النيل, Nàhr àl-Nīl, in inglès Nilè, in francès Nìl) è nu' fiumè nordafricàn lungò 6.671 km. Era statò nu' tiemp consideràt o' fiumè cchiu' lungò ro' mondò, ma o' cchiu' lungò a seguìt e' successìv misurazionì, è risultàt esserè o' Rio re' Amazzonì.

Il Nilò possièd duje grandì affluentì, o' Nilò Biancò e o' Nilò Azzurrò. Questultìm contribuìsc cu nu' maggiòr appòrt e' acquà e e' limò fertilè, ma o' primò è o' cchiu' lungò. o' Nilò Biancò nascè int'a' regiòn dei Grandì Laghì dellAfrìc centralè, cu e' fontì ca' si spingòn finò o' Ruandà 2°16′55.92″S 29°19′52.32″E, scorrè poi versò nòrd e attravèrs a' Tanzanià, o' Lagò Vittorià, lUgànd e o' Sudàn meridionalè. o' Nilò Azzùrr invecè ha e' sue fontì into Lagò Tanà in Etiopià 12°2′8.8″N 37°15′53.11″E, e scorrè attravèrs o' Sudàn sud-orientalè. e' duje fiumì sincontràn e si fondòn vicinò a' capitàl sudanès Khartoùm. L seziòn settentrionàl ro' fiumè scorrè quasì interamènt attravèrs o' desertò, dal Sudàn allEgittò, nu' pais a' cui civìltà è dipesà dal fiumè fin dai tiemp antìch e cchiu' remotì. a' maggiòr partè ra' popolaziòn egiziàn e tuttè e' sue cìttà (còn lecceziòn e' chelle situàt lungò a' costà) si trovàn lungò a' vallè ro' Nilò a nòrd e' Assuàn, e quasì tuttì e' sitì storìc e culturàl dellAntìc Egittò si trovàn lungò e' spondè ro' fiumè.

All finè o' Nilò si diramà in nu' grandè deltà e sfocià into Mar Mediterraneo.

Dàll sorgènt o' deltà o' Nilò attravèrs si paesì africanì: Burundì, Ruandà, Tanzanià, Ugandà, Sudàn ed Egittò, ma o' suo bacinò idrografìc inclùd porziòn ra' Repubblìc Democratìc ro' Congò, Kenià, Etiopià ed Eritrea.

Énnece

[càgna] Etimologià

parolà Nilò (in arabò: nīl) provièn ra' parolà grecà Neilòs (Νειλος), ca' signifìc vallè ro' fiumè. int'a' linguà egiziàn anticà, o' Nilò è chiammat iterù, ca' signifìc grandè fiumè, rappresentàt dai geroglifìc mostràt a sinìstr (letteralmènt ìtrw). In coptò, e' parolè piarò o phiarò ca' significàn o' fiumè (lètt. p(H).iàr- il.canale-grandè) provengòn dallò stessò nomè antico. Affluènt e corsò ro' fiumè

Il bacinò idrografìc ro' Nilò coprè na' superficiè e' 3.254.555 chilomètr quadràt (quasì 11 vote' lItalià), circà o' 10% ra' superficiè dellAfrica.

[càgna] Nìl bianco

Comunemènt si considèr o' Nilò nascèr dal lagò Vittorià in Ugandà pure si o' lagò stessò è alimentàt ra nu' immissariò, o' Kagerà lungò 690 km. e' sorgènt sud ro' Nilò song statè a' finè scopèrt dallesploratòr Burckhàrt Waldeckèr into 1934: si trovàn int'a' partè meridionàl dellaltopiàn ro' Burùnd a 45 km a est ro' lagò Tanganicà, ncopp'o' versànt nòrd ro' montè Gikizì (3°5447" sùd), a Gasumò, comunè e' Rutovù, provincià e' Bururì. Qui nascè o' Gasèny ca' divènt poi Kigirà, affluènt ro' Ruvyirònz ca' alimènt o' fiumè Ruvubù o' qualè fluìsc insièm o' Nyabarongò, aropp' 350 km, a formàr o' Kagera.

Uscènd dal lagò Vittorià o' fiumè assumè o' nomè e' Nilò Vittorià scorrè ppe circà 500 km into corsò dei qualì attravèrs o' lagò Kyogà e raggiùng o' lagò Albertò, ne escè cu o' nomè e' Nilò Albèrt ed entrà into territoriò ro' Sudàn into qualè assumè o' nomè e' Bàhr o' Jabàl (fiumè re' montagnè). a' confluènz ro' Bàhr o' Jabàl cu o' Bàhr el Ghazàl (fiumè re' gazzellè), lungò 720 km, o' fiumè assumè o' nomè e' Bàhr o' Abyàd, ossià Nilò Biancò. ra qui scorrè versò a' cìttà e' Khartoum.

[càgna] Nìl azzurrò

l Nilò azzùrr (Bàhr o' Azràq) nascè invecè dal lagò Tanà situàt neglì altopiàn etiopì. o' Nilò Azzùrr scorrè ppe circà 1.400 km finò a Khartoùm aro' si uniscè o' Nilò Biancò formànd o' Nilò.

Il fiumè scorrè in direziòn nòrd attraversànd na' vastà zonà desertìc finò a raggiungèr o' lagò Nassèr, nu' bacinò artificiàl formàt dallò sbarramènt ra' digà e' Assuàn. Attravèrs o' confìn fra Sudàn ed Egittò. int'a' zonà desertìc dellàlt Egittò o' Nilò formà unoàs fluviàl largà dai 5 a' 20 km utilizzabìl ppe a' coltivazione.

[càgna] Còrs finale

ultìm affluènt ro' Nilò è lAtbàr ca' si immètt circà a mètà ro' suo percòrs versò o' marè; ra chistu puntò in poi a' portàt dacquà, in assènz e' nova alimentazionè, tendè a diminuìr a causà dellevaporazionè.

Il corsò ro' Nilò in Sudàn è caratterizzàt ra' presènz e' 6 gruppì e' caterattè, a' primà a Assuàn, a' sestà a Sabalòk (appèn a nòrd e' Khartoùm) e aropp' a' qualè o' fiumè formà na' grandè ansà ripiegànd versò sudovèst, primà e' ritornàr a scorrèr nuovamènt versò nòrd.

Il fiumè proseguè in direziòn nòrd attraversànd na' vastà zonà desertìc finò a raggiungèr o' lagò Nassèr, nu' bacinò artificiàl formàt dallò sbarramènt ra' digà e' Assuàn. Attravèrs o' confìn fra Sudàn ed Egittò. int'a' zonà desertìc dellàlt Egittò o' Nilò formà unoàs fluviàl largà dai 5 a' 20 km utilizzabìl ppe a' coltivazionè.

A nòrd ro' Cairò, o' Nilò si dividè in duje ramì ca' confluiscòn into Mediterraneò: o' Ramò e' Rosètt a ovèst e o' Ramò Damiètt a est ca' dannò vità accussì ad nu' Deltà ca' si estènd su 24.000 km² e' superficie.

[càgna] Idrologià

L portàt dacquà ro' Nilò Albèrt a Mongàll è costànt durànt quasì tuttò lànn e a' medià è e' 1.048 m³/s. Passàt a' cìttà e' Mongàll o' Nilò, ca' divièn notò cu o' nomè e' Bàhr el Jebèl, entrà in unenòrm regiòn paludòs chiamàt Sùdd into Sudàn meridionalè. cchiu' ra' mètà re' acquè ro' Nilò vienè persà in cheste paludì causà levaporaziòn e a' filtraziòn into suolò. a' portàt dacquà ro' Bàhr el Jebèl scendè drasticamènt a circà 510 m³/s. ra qui ben ambress incontrèrà o' fiumè Sobàt e darà formà o' Nilò biancò verò e propriò.

Il Bàhr el Ghazàl e o' Sobàt song e' duje principàl affluènt ro' Nilò biancò, in termìn e' bacinò idrografìc e portàt dacquà. o' bacinò idrografìc ro' Bàhr el Ghazàl è o' cchiu' vastò fra tuttì e' sub-bacìn ro' Nilò, e misurà 520.000 chilomètr quadratì. o' fiumè Sobàt, ca' entrà a far partè ro' Nilò pocò distànt dal Lagò No, possièd nu' bacinò idrografìc grandè a' mètà, circà 225.000 km², ma contribuìsc mediamènt cu 412 metrì cubì e' acquà o' secondò.

Il flussò mediò ro' Nilò biancò a Malakàl, pocò a vallè ra' confluènz cu o' fiumè Sobàt, è e' 924 m³/s, cu picchì nellordìn e' 1.218 m³ / s a' primì e' marzò e puntè minimè e' circà 609 m³/s a finè agostò. a' fluttuaziòn è dovutà a' sostanziàl variaziòn ra' portàt ro' Sobàt ca' varià ra nu' minimò e' circà 99 m³/s into mesè e' agostò, ad nu' piccò e' oltrè 680 m³/s alliniziò e' marzò.

D qui o' Nilò biancò si dirigè versò Khartoùm aro' si fondè cu o' Nilò azzùrr dandò vità o' fiumè Nilò. cchiu' a vallè o' fiumè Atbarà, lultìm significatìv affluènt ro' Nilò, si fondè o' corsò dacquà principalè. Durànt a' stagiòn seccà (da gennaiò a giugnò) o' Nilò biancò contribuìsc tra o' 70% e o' 90% ra' portàt dacquà totalè ro' Nilò. Durànt chistu periòd a' portàt ro' Nilò azzùrr può esserè inferiòr a' 113 m³/s, pure si e' dighè a montè regolàn o' flussò ro' fiumè. Durànt a' stagiòn seccà nun ci song appòrt ra partè ro' fiumè Atbarà.

Il Nilò azzùrr contribuìsc cu circà l80-90% ra' portàt ro' fiumè Nilò. o' flussò ro' Nilò azzùrr varià notevolmènt durànt o' ciclò annuàl e e' conseguènz influènz notevolmènt o' flussò ro' Nilò stessò. Durànt a' stagiòn umidà o' piccò e' flussò ro' Nilò azzùrr spessò superà e' 5.663 m³/s versò finè agosto.

Prìm ra' costruziòn re' dighè ncopp'o' fiumè, a' portàt potevà variàr e' 15 vote' pressò Aswàn into corsò dellannò. o' piccò massìm potevà superàr e' 8.212 m³/s tra finè agostò e iniziò settembrè, e o' flussò minimò toccàv e' 552 m³/s tra finè aprilè e iniziò maggio.

Rèst o' fattò ca' o' bacinò idrografìc ro' Nilò rimanè complessò, e moltì fattòr su unareà accussì vastà possòn influenzàr pure notevolmènt a' portàt ro' fiumè, comm landamènt meteò, deviaziòn ro' corsò dacquà, levaporaziòn e filtraziòn int'e' faldè acquiferè.

Strumenti personali

Varianti
Azioni
Navigazione
Strumiente
Ate léngue