Nuòv Testamento

Da Wikipedia.
Vaje a: navigazione, truova

o' Nuovò Testamènt è a' raccòlt dei 27 librì canonìc ca' costituiscòn a' secònd partè ra' Bibbià cristiàn e ca' vennèr scrìtt in seguìt a' vità e a' predicaziòn e' Gèsù e' Nazarèth. Nuovò Testamènt o Nuovò Pattò è unespressiòn utilizzàt dai cristiàn ppe indicàr o' nuovò pattò stabilìt ra Dio cu e' ommn ppe miez e' Gèsù Cristò. e' testì song scrìtt in grecò ra' koìné e rivelàn e' fondò nu' ambiènt semitico.

[càgna] Contenutò

I quàttr vangèl canonìc song dettì sicond Matteò, sicond Marcò, sicond Lucà e sicond Giovannì; riportàn a' vità e e' dettì e' Gèsù, espòst cu nu' peculiàr stilè letterariò, sicond puntì e' vistà in partè diversì.

L stessò autorè ro' Vangèl sicond Lucà scrìss pure e' Attì deglì Apostolì, in cui narrà a' storià re' primè comunìtà cristiàn sott' a' guidà e' Pietrò, Giacòm e soprattùtt Paolò. A motivò ra' lorò intestazionè, dellò stilè e dei contenutì, o' Vangèl sicond Lucà e e' Attì deglì Apostòl formàn quasì ununìc operà, divisà in duje parti.

Seguòn e' lettèr e' Paolò: si trattà e' scrìtt inviàt a variè comunìtà in rispòst a esigènz particolàr o a temì generalì, assièm ad altrì destinàt a singòl individuì. e' scrìtt autentìc e' Paolò e' Tarsò song e' cchiu' antìch documènt ro' Cristianesìm conservatisì, a partìr ra' Primà lettèr a' Tessalonicesì, poi Galatì, Filippesì, Primà e Secònd Lettèr a' Corinzì, Romanì e Filemonè. a' maggiòr partè deglì studiòs considèr «deuteropaolinè» (attribuìt a Paolò, ma scrìtt aropp' a' sua mortè) Efesinì, Colossesì, e a' Secònd Lettèr a' Tessalonicès e, ppe comunè consensò, e' lettèr pastoràl (Primà e Secònd lettèr a Timoteò, Lettèr a Titò).

L Lettèr aglì Ebreì potrèbb esserè unantìc omelià rivòlt a cristiàn e' origìn ebraìc tentàt e' ritornàr e' istituziòn giudaichè. Lautorè, ignotò, conoscèv assaie bbene e' normè sacerdotàl ebraichè, e' Scrittùr e' Israèl e e' lorò tecnìch interpretativè.

L altrè song dettè lettèr cattolichè, pecché indirizzàt nun a' comunìtà cristiàn e' na' cìttà particolarè, ma a tuttè e' chiesè, o cchiu' semplicemènt pecché nun hannò precisàt o' destinatariò. Essè song e' duje Lettèr e' Pietrò, a' Lettèr e' Giacomò, a' Lettèr e' Giudà (tuttè e' ambiènt giudeo-cristianò), e e' tre cosiddètt Lettèr e' Giovanni.

LApocalìss chiudè o' Nuovò Testamentò, cu temì desùnt dallapocalittìc giudaìc reinterpretàt e utilizzàt a' lucè ra' fedè in Gèsù.

[càgna] I vangèl e a' questiòn sinotticà

Il cchiu' anticò dei vangelì, Marcò, può risalìr a primà ro' 70 (annò ra' distruziòn ro' Tempiò ad operà re' armatè e' Titò); Matteò e Lucà probabilmènt a cacc annò dopò. o' vangèl e' giuann va datatò invecè a' finè ro' e' secolò, ma nun va trascuràt ca' a' sua basè stannò almenò tre redazionì, a partìr ra nu' originàl cchiu' anticò e concisò, ca' comunquè nun potevà nun conoscèr o' testò e' Marcò (anchè in na' formà iniziale).

Leggènd o' testò dei quàttr vangelì, si notà comm e' primì tre hannò assaie in comunè: raccontàn spessò e' stessì episodì, usandò a vote' e' stessè parolè, e a trattì seguòn o' medesìm ordinè into presentàr e' episodì. ppe chistu risùlt agevòl affiancàrl nu' allaltrò, comm su tre colònn parallelè, a guardàrl insiemè: e' qui o' nomè Vangèl sinotticì (sin-otticì: guardàt insiemè). Il quartò Vangèl invecè, chello sicond Giovannì, ha na' sua tradiziòn in gràn partè indipendentè, ppe chistu nun rièntr tra e' Vangèl sinotticì.

Strumenti personali

Varianti
Azioni
Navigazione
Strumiente
Ate léngue