Provincià romana

Da Wikipedia.
Vaje a: navigazione, truova
Nuvola filesystems trashcan full.png Pe' faore scancellate 'sta rrobba

Please delete / Löschen sie bitte / Cancellate prego / Supprimez s'il vous plaît / Borrade por favor / Пожалуйста, удалите
Mutivo: Traduzione automatica senza scrupolo.

Exquisite-kwrite.png

Chist'articulo nun è stato traduciuto cumpretamente. Si tenite genio, 'o putisseve fà pure vuje. Grazzie assaje! ... Ma nunn'ausate metode tipo Babelfish.

RomanEmpire 117 it.svg

Na' provincià romanà era a' cchiu' grandè unìtà amministratìv dei possedimènt stranièr dellantìc Romà (durànt a' Repubblìc pure int'a' penisòl italianà, ra Augùst sul fuorì). (Lodièrn termìn e' uso generàl provincià vennè introdòtt dai Romani).

'Nda repubblicà [càgna]

termìn provincià, aropp' e' ampiamènt ro' territoriò ra' Repubblìc tra a' finè ro' III e o' II secolò à.C., pàssò gradualmènt a significàr nun cchiu' a' sferà e' competènz e' nu' magistratò, ma o' territoriò ncopp'o' qualè chisti esercitàv e' proprì poteri. Lorganizzaziòn dei nuovì territòr annèss a' res publìc romanà, venivà normalmènt realizzàt dal generàl ca' li avevà conquistatì, ppe miez e' na' lex provinciaè ("lègg ra' provincià" ppe a' "redactiò in formàm provinciaè" o "costituziòn in formà e' provincià"), emanàt 'ncoppa basè dei poterì ca' e' eranò statì delegàt cu leleziòn a' caricà. a' leggè dovevà quindì esserè ratificàt dal Senatò, ca' potevà inòltr inviàr re' commissiòn e' legatì cu poterì consultivì.

L leggè stabilìv a' suddivisiòn in circoscriziòn amministratìv (spèss denominàt conventùs) e o' gradò e' autonomià re' cìttà già esistentì. nun sempe tuttavià a' leggè seguìv immediatamènt a' conquistà, soprattùtt ppe e' provìnc annèss in epocà cchiu' anticà. L provìnc eranò governàt ra magistràt appositamènt elettì (pretorì) o ra consòl o pretòr e' cui venivà prolungàt a' caricà (prorogatiò imperiì o "prolungamènt ro' comandò": proconsòl e propretorì), coadiuvàt ppe lamministraziòn finanziarià ra proquestòr e ra numeròs altrì funzionàr (cohòrs praetoria).

Nèl periòd iniziàl vennèr consideràt soprattùtt territòr e' conquìst e sottopòst a tribùt (vectigàl) e allò sfruttamènt economicò. e' condiziòn dei suddìt eranò tuttavià piuttòst variè, a secònd re' divèrs condiziòn e' partènz e soprattùtt int'e' casì in cui lampliamènt territoriàl era avvenùt in via pacificà, comm ppe e' testamènt regalì ca' portaròn allacquisiziòn ro' regnò e' Pergamò, ra' Cirenaicà, ra' Bitinià e dellEgìtt e int'e' qualì si prevedèv o' rispètt re' precedènt autonomiè cittadinè. L cìttà conservaròn in gradò variabìl a' proprià autonomià (spèss in relaziòn allatteggiamènt tenutò int'e' confrònt ro' vincitorè): civitatès stipendiariaè ("cìttà stipendiariè") liberaè ("liberè"), o liberaè et immunès ("libèr ed esentì ra impostà"), in entràmb e' casì ppe concessionè, sempe revocabilè, ra partè e' Romà, o foederataè ("alleatè") in forzà e' nu' pattò. A cheste si aggiunsèr e' coloniè e' cittadìn romanì o italicì. Lorganizzaziòn territoriàl si articolàv sullè cìttà già esistentì, soprattùtt int'e' provìnc orientalì, ppe'tramente' int'e' provìnc occidentalì, aro' e' cìttà eranò cchiu' scarsè, o' territoriò vennè inizialmènt articolàt in distrètt ruralì, a finì essenzialmènt tributarì. a' successìv fondaziòn sistematìc e' coloniè e a' concessiòn ad altrè cìttà dellò statùs e' municipiò, favòrì a' romanizzaziòn dei territòr conquistatì. Il governatòr esercitàv nu' poterè assolùt (imperiùm) militarè, amministrativò, finanziariò e giuridicò, sia penalè ca' civilè. a' provincià era suddivìs in distrètt giudiziàr (conventùs o diocesì), ciascùn cu o' propeto capoluogò: inizialmènt si tràttò re' tappè dellitinerariò ca' o' governatòr seguìv allintèrn ro' territoriò e' sua competènz ppe esercitàrv e' propriè funziòn giudiziarie.

Alliniziò ro' propeto mandatò, o' governatòr emanàv nu' "edìtt provincialè", into qualè venivàn fissàt e' modì ra' gestiòn re' propriè competenzè, forsè estensiòn a' cittadìn romanì residènt int'a' provincià ro' similè edittò ro' pretòr urbanò. Anch a' propriètà ro' suolò e e' modì dellesaziòn tributarià variavàn a secònd ra' situaziòn presènt allàtt ra' conquistà. sul na' partè ro' territoriò venivà annèss direttamènt comm agèr publicùs populì romanì e o' suo sfruttamènt era appaltàt e' sociètà e' pubblicàn (societatès publicanorùm), a cui cchiu' tardì vennè appaltàt pure a' raccòlt re' impostè. A partìr ra' secònd mètà ro' II secolò à.C. liniziàl lineà politìc e' conservaziòn dellò statùs quo e e' neutralìtà formàl vienè progressivamènt a modificarsì, in particolàr in relaziòn cu e' lottè politìch romanè e cu o' desideriò dei contendènt e' crearè nu' centrò e' poterè personàl attravèrs o' govèrn provinciale.

'Ndo imperiò [càgna]

'Ndo tempio e'Augusto

I confìn vennèr resì stabìl e fissàt sui fiumì Renò (dopò o' disàstr e' Varò), Danubiò ed Eufràt (bènché poi in partè superàt comm ppe a' Mesopotamià) e e' successìv espansiòn furonò basatè su esigènz difensìv e' talì confinì, ppe'tramente' e' enclavès nata vota formalmènt indipendènt vennèr progressivamènt inserìt nellorganizzaziòn provinciale. LEgìtt (Aegyptùs) era statò lassato a Romà ppe testamènt dal re Tolomeò XI Alessandrò, durànt o' suo brevissìm regnò nèll80 à.C., ma a' sua dirètt annessiòn fu ritardatà. aropp' a' sconfìtt e' Cleopàtr e Marcò Antoniò int'a' battaglià e' Aziò ro' 31 à.C., lEgìtt divènn na' provincià equestrè, cu nu' prefètt munitò e' imperiùm ca' agivà comm suo rappresentantè: o' praefectùs Alexandreaè et Aegyptì. a' provincià era costituìt nellaprìl ro' 29 a.C.(iscriziòn e' Philaè); a' costituziòn formalè, tuttavià, risalè senzà dubbiò o' 30 à.C.

E'provincie cu Adriano
Cu'Settimio Severo

L operaziòn e' uerra contrò e' popolaziòn illirichè, eranò affidàt in epocà repubblicàn a' governatòr ra' Macedonià o ra' Gallià Cisalpìn e a' provincià dellIllirìc (Illyricùm) vennè creatà sul nellambìt ra' rifòrm augusteà. Inizialmènt provincià senatorià, fu passàt a provincià imperiàl nèll11 à.C. a' regiòn vennè definitivamènt sottomèss into 9 d.C. ra Tiberiò e a' provincià fu progressivamènt suddivisà, primà cu a' creaziòn ra' Mesià, e quindì cu a' suddivisiòn in Illirìc superiòr (poì Dalmazià, Dalmatià) e inferiòr (poì Pannonià (Pannonià), a sua vota cchiu' tardì suddivìs in Pannonià superiòr e inferiorè). a' Mesià consèrvò finò a' conquìst ra' Dacià sott' Traiàn o' carattèr e' terrà e' occupaziòn militàr a difesà dei confinì. L Tracià, monarchià formalmènt indipendènt sott' e' Odrisì vennè istituìt comm provincià procuratorià sott' Claudiò into 44-46 e vi fu annèss o' Chersonès Tracicò, distaccàt ra' Macedonià.

In Asià Minorè divèrs statì cuscinettò, creatì o' mument ra' conquistà, vennèr progressivamènt annèss e organizzàt in provincè, e' qualì subiròn into tiemp divèrs variaziòn e' confinè, riuniòn e separazionì: a' Galazià (Galatià), vennè annèss into 25 à.C., a' mortè ro' re Amintà. Vi vennè unitò o' regnò ro' Pontò Polemoniacò, aropp' a' mortè dellultìm re Polemòn II e a' Cappadocià, into 17, aropp' a' deposiziòn ro' re Archelaò, cchiu' tardì nuovamènt distaccàt comm provincià autonomà. sempe sott' Claudiò, into 43, persè a' sua indipendènz pure a' Licià, unità a' Panfilià (staccàt ra' Galazià) int'a' nova provincià e' Licià e Panfilia. Eròd o' Grandè govèrnò a' Palestìn comm re a partìr dal 37 à.C.: a' sua mortè into 4 à.C. o' regnò vennè divisò tra e' tre figlì e into 6 vennè creatà a' prefettùr e' Iudaeà, nun na' provincià autonomà, ma nu' distrètt sottopòst allautorìtà ro' legatò e' Sirià. o' titolò e' Ponziò Pilatò (e deglì altrì reggènt romanì ra' regionè) era praefectùs e nòn, comm erroneamènt riportàt ra Tacitò, procuratòr (iscriziòn e' Caesareà Maritimà). Tra o' 38 e o' 41 Erodè Agrìpp I, nu' nipotè ro' primò Erodè, ottènn o' titolò e' re e acqùisì progressivamènt e' territòr ro' regnò, comprès a' prefettùr e' Giudeà. a' sua mortè into 44 lintèr regnò fu trasformàt definitivamènt in provincià autonomà, rettà ra nu' procuratòr Augustì. aropp' a' ribelliòn ro' 66-73, cu a' distruziòn e' Gerusalemmè, o' governatòr fu nu' legatò imperialè. Unàltr rivòlt ebraìc si diffùs int'e' divèrs regiòn dellimpèr tra o' 114 e o' 117 e unàltr grandè rivòlt guidàt ra Bar Kokhbà into 132-136 in seguìt a' fondaziòn ra' Colonià Iulià Aelià Capitolìn ncopp'o' sitò e' Gerusalemmè.

L regiòn montuòs ra' Spagnà settentrionàl furonò definitivamènt sottomèss tra o' 27 e o' 25 à.C. (Asturià e Galizià) e o' territoriò vennè riorganizzatò: e' provìnc repubblicàn si sostituiròn tre nuovè provincè, ovverò Beticà, Tarraconèns e Lusitanià. Tra o' 27 e o' 16 à.C. vennèr inòltr riorganizzàt e' territòr conquistàt ra Cesarè int'e' Galliè: a' Gallià Transalpinà, mo' Gallià Narbonèns (Gallià Narbonensìs) si aggiunsèr e' Très Galliaè: lAquitanià (Aquitanià), a' Gallià Belgìc (Gallià Belgicà) e a' Gallià Lugdunèns (Gallià Lugdunensis).

Lannessiòn dei territòr re' Alpì proseguìv a' politìc repubblicàn a difesà dellItalià: o' Noricò (Noricùm) vennè conquistatò, pare in modò pacificò, into 16 à.C. e inizialmènt si consèrvò formalmènt a' monarchià localè int'a' capitalè, loppidùm e' Noreià. a' provincià procuratorià ro' Noricò fu creatà ra Claudiò. a' Rezià (Raetià) fu pacificàt a partìr 15 à.C., mediànt duje spediziòn condòtt ra Drusò e ra Tiberiò. a' provincià procuratorià e' Raetià vennè creatà anchèss ra Claudiò. Inizialmènt comprendèv pure e' Alpì Pennìn (Vallìs Poenìn o Alpès Poeninaè), o' cchiu' tardì staccatàs e riunitìs cu e' vicinè Alpès Aterctianaè (Graiaè) cu Settimiò Severò. e' Alpì Marittìm (Alpès Maritimaè) e e' Alpès Cottiaè furonò organizzàt in provìnc sul cu Neronè ppe assicuràr e' comunicaziòn cu a' Gallià attravèrs e' passì alpinì e o' contròll ro' portoriùm, o' dirìtt ppe o' passaggiò: o' trofeò e' a' Turbiè, ca' celèbr e' vittoriè contrò e' trìbù alpinè, elencà e' gentì sconfìtt int'e' duje distrettì. o' regnò e' Coziò, ca' si era sottomèss pacificamènt a' Romanì, si mantènn infàtt sinò a Neronè, sott' a' denominaziòn e' prefetturà.

Roman empire 395.jpg

Limperatòr Diocleziàn decisè e' intraprendèr na' rifòrm radicàl dellimpèr notà comm Tetrarchià (284-305); eglì divisè limpèr in quàttr partì, ognunà difesà e amministràt ra nu' Augùst o ra nu' Cesarè (chè era subordinàt aglì Augustì). a' mortè o allabdicaziòn dei duje Augustì, e' duje Cesarì diventavàn Augùst e designavàn altrì duje Cesarì. Neglì annì 290, Diocleziàn suddivìs lImpèr in almenò nu' centinaiò e' provincè, inclùs lItalià. e' provìnc vennèr a lorò vota raggruppàt in (originariamènt dodicì) diocesì, ognunà governàt ra nu' vicariò. sul e' proconsòl e o' prefètt urbanò e' Romà (e in seguìt Costantinopolì) eranò esentì ra questà, ed eranò direttamènt subordinàt a' tetrarchì.

Anch si vennè abolìt o' titolò e' Cesarè, e' quàttr suddivisiòn amministratìv vennèr restauràt into 318 dallImperatòr Costantìn I, int'a' formà e' prefettùr ro' pretoriò, e' cui prefètt cambiavàn frequentementè. Costantìn crèò pure na' secònd capitalè, Novà Romà (chè ambress cambìò nomè in Costantinopolì), ca' divènn a' Capitàl ra' partè orientàl dellImperò. In Italià Romà cèssò e' esserè residènz imperialè, ca' vennè spostàt primà a Mediolanùm (Milanò) e poi a Ravennà. into IV secolò, a' struttùr amministratìv dellImpèr vennè modificàt cchiu' voltè. e' Provìnc e e' diocès vennèr divisè ppe formàrn e' nuovè, a' prefettùr ro' pretoriò dellIllirìc vennè abolìt e riformatà. cu a' mortè e' Teodosiò e' into 395, lImpèr vennè divisò definitivamènt in duje partì: lImpèr romanò dOccidènt e lImpèr romanò dOriente.

Mèntr lImpèr dOccidènt caddè into 476 a cusà re' invasiòn barbarichè, nellImpèr dOrientè, pure notò comm Imperò bizantìn (da Bisanziò, a' capitàl dellImperò), chesta suddivisiòn amministratìv vennè gradualmènt cambiatà. Giustiniàn e' facette alcunè importànt rifòrm into 534-536 abolendò, in alcunè provincè, a' strètt separaziòn tra autorìtà civilè e militarè. Altrè rifòrm importànt vennèr fattè dai successòr e' Giustiniàn comm ad esempiò listituziòn deglì Esarcàt neglì annì 580 in Italià e in Africà e neglì annì 640 e' prefettùr e e' diocès vennèr addirittùr abolìt e sostituìt dai thematà, circoscriziòn militàr difesè ra soldati-contadìn localì. cheste rifòrm portaròn alluniòn dei poterì civilì e militàr int'e' manì e' ununìc personà, lesàrc neglì esarcàt in Occidènt e o' strategòs int'e' thematà. Listituziòn dei themàt (o temì), pur provocànd a' graduàl scompàrs re' prefettùr in Orientè, nun portò subitò allaboliziòn re' provincè: infàtt e' vecchiè provìnc continuaròn a esistèr allintèrn dei temì finò o' IX secolò, amministràt dal proconsòl ro' temà.