Publio Elio Traiano Adriano

Da Wikipedia.
Vaje a: navigazione, truova
Bust Hadrian Musei Capitolini MC817.jpg

Publiò Eliò Traiàn Adriàn notò semplicemènt comm Adriàn (latinò: Publiùs Æliùs Traianùs Hadrianùs; Italicà, 24 gennaiò 76 – Baià, 10 lugliò 138) è statò nu' imperatòr romanò ra' dinastià deglì imperatòr adottìv ca' règnò dal 117 a' sua morte.

Énnece

[càgna] Biografia

[càgna] Origìn familiari

Sùll nascìt e' Adriàn e' fontì nun concordanò: alcunè (comè Eliò Sparzianò) sostengòn ca' nascette a Romà aro' o' pate stavà svolgènd importànt funziòn pubblichè, altrè (comè Dionè Cassiò) ca' Adriàn nascette a Italicà, a 7 km ra Siviglià, in Hispanià Baeticà; a' sua famiglià era originarià ra' cìttà picenà e' Hatrià, lattuàl Atrì, ma si insedìò ad Italìc subitò aropp' a' sua fondaziòn ad operà e' Scipiòn lafricanò. o' padrè, Publiò Eliò Adriàn Afrò, era imparentàt cu Traianò. a' madrè, Domizià Paolinà, era originarià e' Cadicè. Adriàn avevà na' sorèll maggiòr (Elià Domizià Paolinà), na' nipotè (Giulià Serviàn Paolinà) e nu' pronipòt (Gneò Pedaniò Fuscò Salinatorè). e' suoì genitòr moriròn into 85/86 quann Adriàn avevà sul novè anni.

[càgna] Giovinezza

Traianò, nun avendò avutò figlì, divènn e' fattò o' tutorè ro' giovàn aropp' a' mortè dei suoì genitorì. pure a' mogliè e' Traianò, Plotinà, o' aiùtò notevolmènt into cursùs honorùm. Inòltr pare sia statà lei a spingèrl a sposàr Vibià Sabinà, pure lei parènt e' Traianò. o' matrimoniò avvicìnò ulteriormènt o' futurò imperatòr e' stanzè ro' poterè, graziè pure aglì ottimì rappòrt intrattenùt cu a' suocèr Matidià. ppe o' restò o' matrimoniò fu nu' fallimento.

Dòp ca' limperatòr Nervà ebbè nominàt Traiàn suo successorè, presentandòl in senatò into 97, a' carrièr e' Adriàn fu notevolmènt agevolatà. e' carìch accumulàt into cursùs honorùm ro' futurò imperatòr furonò numerosissimè. ppe tre vote' ricòprì a' caricà e' tribùn militàr pressò na' legionè, rispettivamènt a' II in Pannonià, a' XII in Mesià e a' XXII in Germanià. Fu pure questorè, tribùn ra' plebè e pretore.

[càgna] Ascesà

Al contrariò ro' suo predecessorè, Adriàn nun fu maje adottàt ufficialmentè, tramìt a' presentaziòn in senatò. o' suo avvènt o' poterè fu conseguènt a na' presùnt nominà effettuàt ra Traiàn morentè. In rèaltà è assaie probabìl ca' si sia trattàt e' na' messinscèn organizzàt ra Plotinà, ca' avrèbb orchestràt abilmènt loperazionè, daccòrd cu o' prefètt ro' pretoriò Attianò. Tuttavià a' ratifìc ra partè dellesercitò, ca' acclàmò o' nuovò imperatorè, chiusè a' questionè.

[càgna] Regnò

Il senatò, ricevùt nu' messaggiò dal neo elettò, into qualè questultìm riferìv e' nun essèrs potutò sottràrr a' volòntà dellesercitò, si allinèò a sua voltà. Sia e' militàr ca' e' senatòr trassèr notevòl benefìc ra' lorò acquiescenzà: e' primì ricevettèr o' tradizionàl donatìv in misurà cchiu' cospicuà ca' in passàt ed pure e' membrì ro' senatò ebberò dei vantaggì.

L fulmineìtà dellascès o' poterè, accompagnàt dalleliminaziòn fisicà dei principàl potenziàl dissidènt o concorrentì, portò ad nu' insediamènt rapidò, seguìt ra nu' continuò rafforzamènt ca' dùrò ppe tuttò o' ventenniò in cui Adriàn rimasè o' poterè. Fu nu' deglì imperatòr mortì naturalmènt e nun eliminàt violentemènt in na' congiurà. pure a' designaziòn ro' successòr e o' suo insediamentò, aropp' a' mortè e' Adrianò, nun furonò ostacolatì.

Strumenti personali

Varianti
Azioni
Navigazione
Strumiente
Ate léngue