Società per le Ferrovie dell'Alta Italia
| Pe' faore scancellate 'sta rrobba Please delete / Löschen sie bitte / Cancellate prego / Supprimez s'il vous plaît / Borrade por favor / Пожалуйста, удалите |
a' Sociètà ppe e' Ferroviè dèllAlt Italià (SFAI) è na' sociètà privàt e' gestiòn e' lineè ferroviariè, fondàt into 1865, oggì nun cchiu' operante.
Storia [càgna]
Dòp lunificaziòn dellItalià a' situaziòn ferroviarià era caratterizzàt ra nu' procedèr contraddittoriò dei govèrn ca' si succedevanò. ra nu' latò si garantìv a' prosecuziòn re' convenziòn pre-unitariè esistentì, dallàltr vi era lintervènt dirètt dellò Statò int'a' gestiòn e costruziòn e' nuovè linee. Sènz calcolàr e' lineè venetè e dellò statò pontificiò, leserciziò ra' retè ferroviarià era suddivìs fra ben 22 entì. o' governò, a' finè ro' 1864, si adopèrò ppe nu' riordinamènt re' svariàt sociètà ed amministraziòn ferroviariè esistentì. Vi provvìd cu a' leggè n° 2279 ro' 14 maggiò 1865, cu cui vennè sancìt a' cessiòn re' lineè piemontesì, in gràn partè governativè, e laccorpamènt e' variè retì, cu a' formaziòn e' tre sociètà ferroviariè: dèllAlt Italià, re' Romanè, re' Meridionalì.
L retè ra' "Sociètà dèllAlt Italià" comprès e' lineè piemontès già appartenùt allò Statò Sabaudò, chelle privàt primà esercitàt ra' Sociètà Vittoriò Emanuèl e chelle appartenènt a' Sociètà ra' Lombardià e a' Sociètà dellItalià Centralè, in pratìc a' retè ro' nòrd, complessivamènt circà 1.400 km, finò a Firenzè.
In seguìt ebbè pure a' lineà ro' Frejùs, a' Pontebbanà, a' ex ferrovià Leopoldà, a' Pisa-Genovà, a' Genova-Ventimiglià e a' Savona-Acquì ed assùns pure leserciziò e' altrè lineè mediànt trattatìv dirètt cu e' sociètà concessionariè.
Al termìn re' operaziòn a' SFAI ebbè o' contròll ro' traffìc ferroviariò proveniènt dai passàgg alpinì e chello e' transìt tra lEuròp e loriènt collegànd cìttà importànt comm Genovà, Torinò, Milanò, Bològn e Firenzè.
L Sociètà ferroviarià dèll’Alt Italià (SFAI) acquìstò dallò Statò pure e' servìz e' navigaziòn ncopp'o' Lagò Maggiòr e into 1867 ro' Lagò e' Gardà. int'e' cassè dellò Statò entraròn 188,42 miliòn e' lirè ppe a' cessiòn e' materiàl rotabìl e stradè ferràt a' neocostituìt Sociètà re' Stradè Ferràt dèllAlt Italià in cambiò vennè datà na' concessiòn ra' duratà e' 95 annì. o' Govèrn inòltr garàntì a' Sociètà nu' prodòtt lordò e' 28 miliòn e' lirè ppe lintèr retè[1] .
In capò a duje annì, a' Sociètà ca' facevà capò a' finanziarià dei banchièr Rothschìld, mùtò a' proprià denominaziòn ra Stradè Ferràt dèllAlt Italià in Ferroviè dèllAlt Italià into 1865 e, nu' annò dopò, in Sociètà ferroviarià dèllAlt Italià.
L Sociètà comunquè finì ambress in nu' profònd dissèst economìc ca' culmìnò into fallimènt e into 1875 ne vennè concordàt o' riscàtt ra partè dellò Statò. cu e' convenziòn ro' 1885 a' retè ra' SFAI vennè poi distribuìt tra Retè Adriatìc e Retè Mediterraneà.