Trélle

'A Wikipedia.
(Redirect 'a Trell)
Varianti esistenti: Terelle (Napulitano) -

Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése

Trélle
Nomme ufficiale: Terelle
Stato: Italia
Reggione: Lazie (Etalia)
Pruvincia: Fresenone
Estenzione: 31 km²
Pupulazzione: 305
Denzità: 9,64 ab./km²
'E riune:
Commune vicini: Atini (Atina), Biéglemónde (Belmonte Castello), Casale (Casalattico), Casine (Cassino), Colle San Magno, Piedimonte San Germano, Sand'Ulía (Sant'Elia Fiumerapido), Villa Santa Lucia
Coordinate giugrafiche:

41°33′0″N 13°47′0″E

Sinnaco: Dino Risi (da gle 16-05-2011)
Codice pustale: 03040
Prefisso pe
ttelefunà:
0776
Santo prutettore: sand'Eggidie
Festa d'o patrono: 1° settiémbre
Localizzazione
Mappa di localizzazione: Italia
Trélle
Trélle
Pòšte andó ze tròva gle chemune e Trélle dénd'a la previngia e Fresenone
Pòšte andó ze tròva gle chemune e Trélle dénd'a la previngia e Fresenone
Sito:

Trélle è ne chemune e 305 abbetande e la previngia e Fresenone, che šta a 905 m n.g.m.

Giugrafia físeca[cagna | cagna surgente]

Terretòrie[cagna | cagna surgente]

Énd'a gle terretòrie chemunale ze tròva la cima e gle Còlle Abbate a 919 m n.g.m.

Clima[cagna | cagna surgente]

Classefecazione clemática: zzòna E, 2715 GR/G

Štoria[cagna | cagna surgente]

Gle ciéndre abbetate e Trélle nasce é crésce accone accone attòrn'a gle caštiégle che Lande conte d'Aquine cheštruì pebbía de la uèrra condr'a Mondecasine vecine a la sélva chiamata Tyrella, ngim'a la còšta a levande e gle Monde Cáire. Gl'anne cchiù prebbábbele quanne fòtte cheštruite gle caštiégle è gle 1117.

A gle medioève Trélle è štate spisse ammešchiate mmiése a chemmattemiénde, prò la pággena faštima cchiù trággeca e la štòria séa fòtte la seconda uèrra menniale. L'aggènde e gle paise tòrne tòrne sfellárene pruopia jécche, puo gle bembardamiénde arrevenárene gle ciéndre. Gle burie medievale, tòrne tòrne la torre, rescètte a ze salvà, é, a gl'juorne d'uoje, è angora abbetate.

Nnerefeciénze[cagna | cagna surgente]

  • Medaglia d'argiénde a gle Miérete Cevile (Paése štrateggicamènde mbertande a nòrd e Mondecasine, derande la lútema uèrra menniale (settiémbre 1943-maje 1944) la pepelazione séa ze dètte da fà pe alleggià é nguraggì a paricchie sfellate e gle paise vecine. Apuo ze trevètte mmiése a ne muare e chemmattemiénde, patènne bembardamiénde é dammaje che feciérene ne muare e muorte mmiés'a la pepelazione é che spallárene gle paése quasce ndutte).

Menemiénde é luoche famuse[cagna | cagna surgente]

Arie naterale[cagna | cagna surgente]

Trélle tè, apiér'a gle ciéndre štòreche, ne ddíe e caštagnite cendenare, nore e la chemunetà. Gle caštagne cchiù viécchie tè 800 anne é 12 mètre d'aggramacciata. A parte e ngima e gle paése ze tròva la sélva, na fajéta bèlla laria che z'attravèrza fácele fácele razi'a tande viarèlle. Accand'a gle bòsche ce štave cèrte pózzera addó na vòta l'aggènde jéva a tò l'acqua é gle fuosse e la nève, na spèce e verotta naterale. Chéšta, òppe ca, derande gle viérne, éva štata regnuta da la nève, venéva rechepèrta che frasche é paglia, é allescì prevedéva gle paese de jacce pe tutta la štaggione. Da gle refuje Le Casermette ze rarriva la cima, áveta 1669 m n.g.m., e gle Monde Cáire d'addó une ze pò gudé na veduta spasa assá.

Archetetture releggiuse[cagna | cagna surgente]

Chiésia parrecchiale cunzacrata a Sanda María Assunda é che Dòn Germane Ángele Savelli, mòneche e Mondecasine é nate a Trélle, ne fà chenosce la štòria énd'a gle libbre La chiesa parrocchiale di Terelle. Vita e vicende, pebblecate a gle 2021.

Secetà[cagna | cagna surgente]

Releggione[cagna | cagna surgente]

La pepelazione práteca quasce ndutte la releggione cattòleca énd'a la diòcese e Sòra-Casine-Aquine-Pendecuorve

Spèce andiche[cagna | cagna surgente]

Ammeneštrazione[cagna | cagna surgente]

A gle 1927, òppe gle rassiétte e le cercuscreziune prevengiale štabbelite a gle decréte riale n. 1 e gle 2 jennare 1927, pe velendà e gle ghevèrne fascišta, quanne venètte nemmenata la previngia e Fresenone, Trélle passètte da la previngia e Casèrta a chélla e Fresenone.

Gle chemune šta dénd'a la chemunetà mendana Valle de gle Lire.