Adolf Hitler: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
m r2.7.1) (Bot: Aggiungo: rue:Адолф Гітлер
Riga 137: Riga 137:
[[roa-rup:Adolf Hitler]]
[[roa-rup:Adolf Hitler]]
[[ru:Гитлер, Адольф]]
[[ru:Гитлер, Адольф]]
[[rue:Адолф Гітлер]]
[[sa:एडोल्फ हिटलर]]
[[sa:एडोल्फ हिटलर]]
[[sah:Адольф Хитлер]]
[[sah:Адольф Хитлер]]

Verzione d’’e 02:51, 21 Màr 2011

Adol Hitler

Adòlf Hitlèr (Braunaù am Inn, 20 aprilè 1889 – Berlinò, 30 aprilè 1945) è statò nu' politìc austriàc naturalizzàt tedescò, Cancellièr ro' Reìch (Reichskanzlèr) dal 1933 e Führèr ra' Germanià dal 1934 o' 1945. Fu Führèr ro' Partìt Nazionalsocialìst dei Lavoratòr Tedèsch (Nationalsozialistìsch Deùtsch Arbeiterparteì), notò cu o' nomè abbreviàt e' Partìt Nazistà, e o' principàl ideològ ro' nazionalsocialismo.

Hitlèr conquìstò o' poterè cavalcànd o' scontènt e l' 'orgogliò feritò ro' popolò tedescò, a causà ra' sconfìtt int'a' primà uerra mondiàl e ra' gravè crisì economìc ca' affliggèv a' Repubblìc e' Weimàr. Sfruttànd a' sua abilìtà oratorià e l' 'insoddisfaziòn re' classì mediè, presèntò nu' manifèst politìc intrìs e' nazionalismò, anticomunìsm e antisemitismò, e aropp' altèrn vicènd (fallìt Pùtsch into 1923, cu conseguènt ottò mis e' carcerazionè) arrìvò a' Cancellerià into 1933 e instaùrò a' dittaturà, assumènd pure a' caricà e' capò e' statò aropp' a' mortè ro' presidènt Paùl von Hindenbùrg.

Graziè a nu' possènt ed efficàc progràmm e' ristrutturaziòn economìc e riarmò militarè, Hitlèr persegùì na' politìc esterà estremamènt aggressivà, vota principalmènt ad espandèr o' Lebensraùm (spaziò vitalè) tedèsc a spesè re' popolaziòn dell' 'Euròp orientalè. In nu' susseguìrs e' attì e' sfidà a' comunìtà internazionalè, giunsè ad invadèr a' Polonià o' 1º settèmbr ro' 1939, provocànd o' scoppiò ra' secònd uerra mondialè. Sconfìtt daglì esercìt alleatì, cu e' truppè sovietìch ormaì penetràt in cìttà, si suicìdò into suo bunkèr e' Berlìn o' 30 aprilè 1945 insièm a' cumpagna Eva Braùn, ca' avevà sposàt pochè ore prima. Responsabìl ra' mortè e' miliòn e' personè, Hitlèr fu fautòr e' na' politìc e' discriminaziòn e sterminiò ca' còlpì varì gruppì etnicì, politìc e sociàl (ròm, popolaziòn slavè, omosessualì, comunistì, deformì, disabìl mentalì, minorànz religiosè, prigionièr e' uerra e oppositòr politicì) e in particolàr modò e' ebreì. Segregàt sin dal 1933 ra' vità sociàl ed economìc ro' Paesè, e' ebreì e e' altrè minorànz furonò oggètt dal 1941 e' nu' pianò d' 'internamènt ed eliminaziòn totalè notò cu o' nomè e' "Soluziòn finalè", o' qualè ci si è riferìt sin dall' 'immediàt dopoguèrr cu o' termìn e' Shoàh od Olocaustò. a' parolà genocidiò fu coniàt propeto in riferimènt e' politìch e' sterminiò hitlerianè.

Vità

Adòlf Hitlèr nascette e' 18.30 circà int'a' locànd "Gasthòf Zum Pommèrn" (in italianò: "Locànd ro' Pomeranò", ancòr oggì esistènt e, into 2009, messà perfìn in vendità[3]) o' 20 aprilè 1889 a Braunaù am Inn, na' peccerella cittadìn vicinò a Lìnz int'a' regiòn dèll' 'Alt Austrià, vicinò o' confìn tedèsc (Bavierà), in chello ca' allorà era l' 'impèr austro-ungaricò. Antistànt a' casà natalè e' Hitlèr è mo' postà na' lapidè ca' commemòr e' vittìm ro' nazismò. Suo pate Aloìs Hitlèr (1837-1903) era nu' ufficiàl inferiòr re' doganè. Sua madrè era Klarà Pölzl, terzà mogliè e' Aloìs. Dei lorò si figlì, sul Adòlf e sua sorèll Paulà sopravvissèr all' 'infanzia. Dèll primà infanzià ro' futurò dittatòr tedèsc nun si canosce moltò. Stantì e' testimoniànz e' moltì geràrch nazistì, Hitlèr fu sempe assaie legatò o' suo pais natalè, tantu ra farsì effigiàr vicinò a' chiesà e' Braunaù in nu' francobòll ro' 1938 commemoratìv ro' suo compleànn e dell' 'annessiòn dell' 'Austrià o' Terzò Reìch avvenùt o' mesè precedènt ("Anschlùss"). Int'e' sue memoriè, Albèrt Speèr fa riferimènt a confidènz fattègl ra Hitlèr in persòn circà a' giustificaziòn ro' suo ammor versò a' Germanià in vìrtù ro' fattò ca' finò a' rettifìc dei confìn operàt o' Congrèss e' Viennà ro' 1814, Braunaù appartenèv o' Regnò e' Bavierà, o' ca' è storicamènt comprovato. Aloìs Hitlèr era figlie illegittimò, e ppe chistu ra giovàn utilìzzò o' cognòm ra' madrè, Schicklgrubèr. Successivamènt àdottò legalmènt o' cognòm ro' pate naturàl (chè pèrò nun o' riconòbb maì), trasformandòl ra Hiedlèr (o Hüttlèr) in Hitlèr. Si effettivamènt Aloìs fossè o' figlie naturàl e' Johànn Geòrg Hiedlèr (1792-1857), o' pate e' Adòlf fusse statò parènt e' sanguè ra' proprià mogliè Klarà, a' cui madrè si chiamàv Hüttlèr e potrèbb esserè statà sua cuginà. Il figlie Adòlf nun usò maje o' cognòm Schicklgrubèr. In seguìt e' suoì avversàr politìc fecerò circolàr re' vocì ca' insinuavàn ca' Hitlèr fossè e' origìn ebreà: infattì, aropp' ca' Marià Teresà d' 'Austrià avevà datò a' cittadinànz chiena aglì ebreì ca' si convertivàn o' cattolicesimò, essì usavàn tradùrr e' lorò cognòm ebraìc in tedescò, e Schicklgrubèr era nu' cognòm comunè tra e' ebreì convertitì. Alcunì studì condòtt into 2010 dallò storìc Jean-Paùl Muldèrs e dal giornalìst Màrc Vermeerèn su campiòn e' salivà e' 39 dei parient nata vota in vità e' Adòlf Hitlèr, confermàn e' discendènz ebraìch ro' futurò Führèr. O' studiò ha inòltr accertàt pure discendènz nòrd africanè, avendò trovàt o' cromosòm Aplogrùpp Eìb1b1, rarò tra e' occidentàl ma comunè ad ebreì e berbèr ro' Marocco. Hitlèr era nu' criaturo intelligènt ma umoralè, e fu bocciàt duje vote' aglì esamì ppe ottenèr l' 'ammissiòn all' 'educaziòn superiòr a Lìnz. Era devotò a' sua indulgènt madrè e svilùppò nu' odiò ppe suo padrè, verosimilmènt motivàt dai crudèl maltrattamènt psicofisìc ricevutì.

Aropp' avèr tentàt invanò e' esserè ammèss all' 'Accademià e' bellà artì e' Viennà, làvorò in chesta cìttà comm decoratòr e pittorè, leggènd operè destinàt ad aumentàr e' sue convinziòn antisemìt e antidemocratichè, accussì comm a' sua ammiraziòn ppe l' 'individualìsm e o' disprèzz ppe e' massè. Si trasferìsc a Monacò, qui fu sorprès dallò scoppiò ra' primà uerra mondiàl e si arrùolò comm volontariò nell' 'esercìt tedescò. Aropp' a' uerra tornò a Monacò e rimasè nell' 'esercìt finò o' 1020; iscrìtt o' Parìtt tedèsc dei lavoratorì, nazionalistà, ne divènn in brevè tiemp o' capò e, associandòv altrì gruppì nazionalistì, o' rìfondò cu a' denominaziòn e' Partìt nazionalsocialìst dei lavoratòr tedeschì, abbreviàt in partìt nazistà; ro' qualè fu elettò presidènt cu poterè dittatorialì; ppe'tramente' diffondèv a' sua ideologià incentràt sull' 'odiò e' razzà e o' disprèzz ppe a' democrazià, si lègò a' gruppì squadrìst paramilitarì, e' SA (squàdr d' 'assaltò), avvallandòn e' azionì e' violènz contrò ommn e sedì e' sinìstr socialdemocratìc e comunistà. Hitlèr incèntr a' sua azionè politìc nell' 'attàcc a' repubblìc e' Weimàr, accusàt e' tradimentò, raccogliènd l' 'adesiòn e' personàgg famosì anchè. Into novèmbr ro' 1923, in nu' mument e' ammuina e debolèzz ro' govèrn tedescò, Hitlèr facette a' sua primà appariziòn 'ncoppa scenà politìc tedèsc guidànd nu' tentatìv e' colpò e' statò in Bavierà. L' 'esercìt pèr0 nun fu compàtt into sostenèr l' 'operaziòn e fàllì. Riconosciùt responsabìl ro' complottò, vennè condannàt a cinquè annì e' reclusionè, ridòtt ad ottò mis ppe un' 'amnistià generale. Quì scissè a' mia battaglià, into qualè esponèv e' princìp dell' 'ideologià nazìst e a' superiorìtà ra' tazzà arianà. turnato in libèrtà o' 1924 l' 'ànn seguènt ricostrùì o' partìt senzà ca' o' governò, ca' purè avevà cercàt e' rovesciarè, facèss nullà ppe impedirlo.

Scoppiàt into 1929 a' Grandè depressionè,ch portò a' disoccupazionè, Hitlèr seppè sfruttàr o' malcontènt popolàr guadagnànd consèns e assicurandòs l' 'appoggiò dei settòr e' destrà dell' 'àlt finanzà, ra' grandè industrià e dell' 'esercitò; cu a' promèss e' crearè na' Germanià Fortè, riccà e potènt attìrò miliòn e' elettòr graziè a' sua capacìtà oratorià. into 1928 e' Nazìst passaròn in parlamènt ra 12 a 107. Durànt e' 2 annì seguènt o' partìt continùò a crescèr senzà alcùn contrastò. Cu o' sostègn dei vertìc militàr ottènn dal presidènt l' 'incarìc e' cancellièr into 1933. A' mortè ro' presidentè, occùpò o' suo postò cu nu' grandè nummero e' consensì. A chillu puntò o' suo progètt nun avevà cchiu' ostacolì.

Hitlèr si risèrvò comm settòr e' sua esclusìv competènz a' politìc esterà. into 1935 denuncìò o' trattàt e' Versaillès. Into 1936 ritènn ca' e' tiemp fossèr maturì ppe da' iniziò a' sua politìc e' espansionè: inviò truppè int'a' Renanià, si alleò cu l' 'Italià fascìst e' Mussolìn un' 'alleànz ca' presè o' nomè e' Assè Roma-Berlinò, e sottoscrìss cu o' Giappòn nu' altrò pattò in funziòn anticomunìst e antisovieticà. Into 1938 decisè e' invadèr e e' annettèr l' 'Austrià e ci riùscì facilmentè. All' 'incòntr e' Monacò ottènn ca' fossè ratificàt o' smembramènt e' na' partè ra' Cecoslovacchià premèss ra' sua dissoluzionè, into 1939. L uerra scoppìò into 1939 cu l' 'invasiòn ra' Polonià, ca' avevà strètt un' 'alleànz cu a' Gràn Bretagnà. Into 1940 l' 'esericòt tedèsc occùpò Danimarcà, Norvegià, Olandà, Belgiò (anchè si chisti duje eranò neutralì, ma a causà ra' forzà Francès into viecchio confìn e a' sua invulnerabilìtà) e Francià. Accussì into 1941 ebbè iniziò l' 'attàcc àll' 'URSS. Into lugliò successìv ro' 1941 Hitlèr incarìcò o' capò re' SS Heydrìch e' elaboràr a' soluziòn finalè e' ebreì, zingàr e altrì ca' avrèbb portàt o' genocidiò e' ottò miliòn e' perzone e' chesta categorià.

Into dicèmbr ro' 1949 l' 'andamènt ra' uerra cambìò direzionè: a' controffensìv russà respìns l' 'esercìt tedescò, infliggènd gravissìm perdìt a' Germanià; Hitlèr rifiùtò e' autorizzàr a' ritiratà. E' Statì Unitì entraròn in guerrà, a chistu puntò a' uerra divènn mondialè. Nnanze all' 'avanzàt deglì esercìt nemicì sia su frontì europeì sia su chilli africanì, Hitlèr, sopravvissùt a varì complòtt orditì ra ufficiàl tedèsch ca' vuleveno porrè finè a' combattimènt e all' 'annientamènt ra' Germanià e convìnt finò all' 'ultìm ca' a' disfàtt fossè colpà deglì ebreì e dellò statò maggiòr tedescò, si suicìdò o' 30 aprilè 1945. Còn luì, pure Eva Braùn ca' avevà sposàt o' juorno precedentè.

]