Nazzismo: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m r2.7.1) (Bot: Modifico da:Nazisme
Riga 78: Riga 78:
[[da:Nazisme]]
[[da:Nazisme]]
[[de:Nationalsozialismus]]
[[de:Nationalsozialismus]]
[[el:Εθνικοσοσιαλισμός]]
[[en:Nazism]]
[[en:Nazism]]
[[eo:Naziismo]]
[[eo:Naziismo]]

Verzione d’’e 20:18, 6 Nuv 2012

O' nazìsm (contraziòn e' nazional-socialismò) è un' 'ideologià e o' suo conseguènt movimènt politìc e' origìn tedescà, collegàt all' 'avvènt o' poterè in Germanià into 1933 ra partè ro' suo principàl ideatòr Adòlf Hitlèr, e conclusòs cu a' finè ra' secònd uerra mondiàl e a' vittorià militàr re' forzè alleàt contrò a' Germanià into 1945. Il nazìsm esprìm na' formà nazionalìst e totalitarià e' movimènt d' 'estrèm destrà cu iniziàl mirè operaìst (völkìsch), oppòst o' socialìsm internazionàl e' stampò marxistà. o' termìn nazional-socialìsm recà in sé un' 'antitesì, dal mument ca' o' nazionalìsm è nu' movimènt nazionalè, ppe'tramente' e' corrènt dominànt ro' socialìsm song orientàt in sensò internazionalìst e universalistà. Comm ppe o' fascismò, pure into nazìsm re' origìn (e in particolàr precedentemènt o' 1934, annò ra' purgà contrò l' 'alà sinìstr ro' partitò) è forta - pure si nun egemòn - na' componènt ideologìc orientàt cchiu' a sinistrà, intesà in sensò relatìv o' restò ro' partìt ed è propeto a' "alà sinistrà" ro' partìt nazìst ca' attirèrà consèns addirittùr ra partè e' militànt ro' Partìt Comunìst Tedèsc a partìr dal 1933.

Il nazìsm traè origìn dal partìt politìc guidàt dal suo ideològ principàl Adòlf Hitlèr, l' 'NSDAP (Nationalsozialistìsch Deùtsch Arbeiterparteì, "Partìt operaiò nazionalsocialìst tedescò"), ed è basatò su nu' progràmm politìc indicàt ra chisti into librò Meìn Kàmpf. Na' vota raggiùnt o' poterè tramìt na' regolàr eleziòn politicà, essò tràsformò o' sistèm governatìv in na' spietàt dittaturà, cu nu' progràmm sistematìc e' eliminaziòn pure fisicà deglì avversàr politìc e e' perzone appartenènt a categoriè ritenùt inferiòr o dannòs ppe a' sociètà, qualì ebreì, slavì, zingarì, omosessualì, appartenènt a piccòl gruppì religiòs comm e' Testimòn e' Geovà, portatòr e' handicàp fisicò o mentalè, e' comunistì, e' massòn - definìt into complèss cu l' 'aggettìv untermenschèn, ciòè "sub-umanì". Into suo Meìn Kàmpf ("Là mia battaglià"). A' Germanià e' chistu periòd storìc vienè generalmènt indicàt comm Germanià nazistà, ppe'tramente' o' periòd tra o' 1933 ed o' 1945 è propriamènt conosciùt cu o' termìn e' "Terzò Reìch" (in tedescò: "Dàs Drittè Reìch", traducibìl in italiàn cu l' 'acceziòn de "Il Terzò Regnò"), storicamènt riconducibìl a' duje precedènt imperì tedeschì. O' Primò Reìch fu fondàt into 925, aropp' a' dissoluziòn dell' 'Impèr Carolingiò, ra Ottonè I, ca' fu incoronàt ra papà giuann XII e divènn o' primò imperatòr ro' Sacrò Romanò Imperò germanìc (962). O' Primò Reìch continùò finò all' 'iniziò ro' XIX secolò: aropp' a' pacè e' Presbùrg (odièrn Bratislavà, capitàl ra' Slovacchià, o' 26 dicèmbr 1805, e a' nascìt ra' Confederaziòn ro' Renò (unò statò fantocciò controllàt ra Napoleonè, lugliò 1806), Francèsc II d' 'Asbùrg rifiùtò a' coronà e' imperatòr (agòst 1806), mettènd finè accussì o' Primò Reìch. O' sicond Reìch corrispònd o' nuovò statò unitariò germanìc aropp' a' vittorià 'ncoppa Francià (la Germanià guglielmìn deglì Hohenzollèrn, 1871 - 1918) e vennè fondàt dal cancellièr prussiàn Ottò von Bismàrck int'a' cìttà e' Versaillès (1871). O' sicond Reìch avevà na' struttùr federàl ca' vennè mantenùt pure aropp' a' sua cadutà, ca' coincìs cu a' sconfìtt tedèsc int'a' primà uerra mondiàl e a' creaziòn ra' Repubblìc e' Weimàr (notà ugualmènt comm "Deùtsch Reìch", seppùr repubblicà; infattì, o' primò articòl ra' costituziòn ra' neonàt repubblìc - 1919 - testualmènt accussì recitavà: "Dàs Deùtsch Reìch ist einè Republìk", ovverò "Il regnò germanìc è na' Nazismo"). Nazìsm e nazionalsocialìsm (in tedèsc Nationalsozialismùs) eranò utilizzàt pure all' 'epòc comm sinonìm pure daglì interessatì, o' primò diventànd dominànt ed acquisènd na' connotaziòn dispregiatìv cu a' finè ra' secònd uerra mondialè. E' aderènt o' nazìsm eranò dettì nazistì.

Ideologià

In basè o' Meìn Kàmpf (La mia battaglià), Hitlèr svilùppò e' sue teoriè politichè, partènd dall' 'osservaziòn re' politìch dell' 'Impèr austro-ungaricò. Eglì nascette comm cittadìn dell' 'Imperò, e credèv ca' chistu fossè indebolìt ra' diversìtà etnicà e linguisticà. Egl fondàv conceziòn e' basè ro' nazionalsocialìsm 'ncoppa riunificaziòn e' tuttì e' territòr germanofilì: Alsazià, Lorenà, Svizzèr tedescà, Liechtensteìn, Lussemburgò, Olandà, Danimarcà, aveto Adigè, e regiòn a prevalènz etnicà tedèsc in Polonià, Cecoslovacchià, Lituanià e Lettonià. Cu chesta teorià, prevedèv nu' "focolàr unicò" in cui comprendèr tuttì e' popolì e' linguà germanicà, o' cosiddètt "Pangermanesimò" ("Pangermanismùs"), esprèss dal mottò tipicamènt nezìst e' "Eìn Völk, Ein Reìch, Ein Führèr !" ("Un sul popolò, nu' sul statò, un' 'unìc guidà politìc !"). In ciò nun si discostàv e' assaie dai progràmm politìc adottàt ra alcunè coevè associazionì, qualì a' Legà Pangermanìc (Alldeutschèr Verbànd), a' Unionè ppe a' Proteziòn e a' sfidà ro' Popolò Tedèsc (Deutschvölkìsch Schùtz- und Trutzbùnd), l' 'Ordìn Germanìc (Germanenordèn) e a' Associaziòn Thulè (Thule-Gesellschàft), ppe nun citarè a' cchiu' potènt e' tuttè, ca' arrìvò a contàr ben 400.000 iscrittì, l' 'associaziòn estremìst e paramilitàr Stahlhèlm, Bùnd der Frontsoldatèn (Elmètt d' 'acciaiò, Legà dei soldàt ro' fronte).

Inoltrè, vedevà a' democrazià comm na' forzà destabilizzànt pecché ponevà o' poterè int'e' manì re' minorànz etnichè, ca' eranò percìò incentivàt a indebolìr ulteriormènt l' 'Imperò. Sicond e' nazistì, nu' ovviò errorè e' chistu tipò è chello e' permettèr o incoraggiàr o' plurilinguìsm all' 'intèrn e' na' nazionè. Chistu è o' motivò ppe cui e' nazìst eranò accussì preoccupàt e' unificàr e' territòr abitàt ra popolaziòn e' linguà tedescà. Il core dell' 'ideologià nazionalsocialìst era o' concètt e' razzà. a' teorià nazìst ipotìzzò a' superiorìtà ra' razzà arianà comm "razzà dominantè" su tuttè e' altrè e in particolàr 'ncoppa ràzz ebraicà. o' concètt e' "razzà" è l' 'essènz ra' dottrìn pseudoscientifìc nazistà: ppe o' nazionalsocialìsm na' naziòn è a' cchiu' altà espressiòn ra' razzà, quindì na' grandè naziòn è a' creaziòn e' na' grandè razzà.

L teorià dicè ca' e' grandì naziòn crescòn cu o' poterè militarè, e ovviamènt o' poterè militàr si svilùpp ra cultùr civilizzàt e razionalì. cheste cultùr naturalmènt crescòn ra razzè dotatè e' na' naturàl buonà salutè e cu trattì e' aggressivìtà, intelligènz e coraggiò. e' naziòn cchiu' debolì song chelle a' cui razzà è impurà: song percìò divisè e litigiosè, e quindì producòn na' cultùr debolè. e' naziòn ca' nun possòn difendèr e' lorò confìn eranò quindì definìt comm e' creaziòn e' razzè debolì o schiavè. L razzè schiàv eranò ritenùt menò meritevòl e' esistèr rispètt e' razzè dominantì. In particolarè, si na' razzà dominànt necessitàv e' "spaziò vitalè" ("Lebensraùm"), si ritenèv avessè o' dirìtt e' prendèrl e e' eliminàr o ridùrr in schiavìtù e' razzè schiàv indigenè. Comm conseguenzà, e' razzè senzà na' patrià venivàn definìt "razzè parassitè": cchiu' e' appartenènt a na' razzà parassitarià eranò ricchì e cchiu' virulènt era consideràt o' parassitismò. na' "razzà dominantè" potevà quindì, sicond a' dottrìn nazistà, rafforzàrs facilmènt eliminànd e' "razzè parassitariè" ra' proprià patria. Quèst era a' giustificaziòn teorìc ppe l' 'oppressiòn e l' 'eliminaziòn fisicà deglì ebreì e deglì slavì. L' 'uòm ca' riconòsc cheste "verìtà" era ritt "capò naturalè", chello ca' e' negavà era nu' "schiàv naturalè". Gl schiavì, soprattùtt chilli intelligentì, si ritenèv cercassèr sempe e' ostacolàr e' padròn promuovènd falsè religiòn e dottrìn politichè. Ppe iniziàr a diffondèr chistu pensièr e farlò assimilàr ra' popolaziòn venivàn mostràt filmàt e' tedèsch deformì, fisicamènt o mentalmentè, fattì giungèr adagiò adagiò ra tuttà a' Germanià in alcunì centrì e' raccoltà, mettènd in evidènz e' lorò problèm fisicì e mentalì; furonò chisti e' primì esserì umanì bruciàt int'e' fornì dai nazisti. All' 'iniziò cheste operaziòn e' sterminiò eranò fattè e' nascostò: sul e' abitànt ro' luogò si accorgevàn chè, aropp' ognì arrivò, dai caminì e' chisti centrì e' raccòlt uscivà na' grossà quantìtà e' cenerì e fortì odorì. Si usaròn e' mezzì e' comunicaziòn dell' 'epocà, soprattùtt e' riprès cinematografichè, ppe far accettàr a' gentè cheste pratìch comm caccos e' necessariò ppe o' bbene comunè. Vennèr inòltr presè informaziòn su moltè perzone ppe verificàr si effettivamènt eranò originariè ra' Germanià o avevàn parentèl nun ariane.

Vènn sviluppàt nu' idealè e' persòn arianà cu determinàt caratteristìch (colòr deglì occhì, dei capellì, ècc.): moltè femmene tedèsch ca' corrispondevàn a talì caratteristìch eranò costrètt a unirsì a ommn tedèsch ppe generàr figlì e' razzà purà arianà. Tuttò chistu vennè fattò in apposìt struttùr ("Lebensbòrn", a' letterà: "Sorgènt vitalè") aro' ognì criaturo nun avevà na' madrè o nu' padrè, ma dovevà esserè allevàt e' ideologiè nazìst fin ra piccolissìm in modò ra potèr nu' juorno servìr a' patrià aro' megliò eranò e' sue attitudinì. È comunquè nu' fraintendimènt pensàr ca' o' nazìsm fossè incentràt "solò" 'ncoppa razzà. e' radicì ideologìch ro' nazìsm song assaie cchiu' profònd e possòn esserè trovàt int'a' tradiziòn romantìc dell' 'Ottocentò. Assaie spessò o' pensièr ro' filosòf tedèsc Friedrìch Niètzsch è indicàt comm principiò ro' nazismò, soprattùtt int'a' descriziòn ro' "Oltreuomò", pure "Superuomò" o Übermènsch in tedèsc (Hitlèr stessò si dichiàrò talè); bisògn tuttavià ricordàr ca' Niètzsch nun sul era profondamènt infastidìt daglì antisemitì, ma ca' maje int'e' suoì librì pubblicàt primà ra' mortè avevà intesò in sensò razziàl o' primàt dell' 'Oltreuomò, ra intendèrs piuttòst comm intellettuàl ed esistenziàl (il filosofò, oltretuttò, era contrariò a' conceziòn e' superiorìtà dellò statò; anzì, era ben convìnt ca' l' 'individuò fossè oltrè a' nazionè). Nonostànt ciò nun si può negarè ca' moltì motivì riprès dal nazìsm - l' 'esaltaziòn ra' volòntà prevaricatricè, o' disprèzz ppe e' valorì cristiàn e a' celebraziòn ra' potènz dell' 'uòm comm valorè primariò - sianò effettivamènt partè integrànt ro' pensièr nietzscheanò.

Analìs e riflessiòn ncopp'o' nazismo

Secònd Bertrànd Russèll, o' nazìsm provièn ra na' tradiziòn differènt ra chella ro' capitalìsm liberàl o ro' comunismò. Quindì, ppe comprendèr e' valorì ro' nazìsm è necessariò esploràr e' sue connessionì, senzà banalizzàr o' movimènt comm vennè fattò o' suo apicè neglì annì trentà e accantonàrl comm pocò cchiu' gravè ro' razzismo. Mòlt storiogràf sostengòn ca' l' 'elemènt antisemità, ca' nun esistevà, almenò in originè, int'e' movimènt affinì comm o' fascìsm italiàn e spagnolò, vennè adottàt ra Hitlèr ppe far guadagnàr popolarìtà o' movimentò. o' pregiudiziò antisemìt era assaie comunè tra e' massè dell' 'Impèr tedescò. Si è sostenùt ca' l' 'accettaziòn e' massà richiedèv l' 'antisemitismò, accussì comm l' 'adulaziòn dell' 'orgogliò feritò re' gentì tedèsch aropp' a' sconfìtt ra' primà uerra mondialè. L origìn ro' nazìsm e dei suoì valorì provengòn ra' tradiziòn irrazionalìst ro' movimènt romantìc deglì inizì ro' XIX secolò. Forzà, passionè, mancànz e' ipocrisià, valorì tradizionàl ra' famiglià e devoziòn a' comunìtà eranò consideràt valorì germanìc e nazionalsocialisti.

Pàrt deglì ideològ nazìst tèntò e' rivitalizzàr l' 'antìc religiosìtà germanìc in generàl - ed odinìst in particolàr - o' finè e' contrappòrl e' religiòn cristiàn vistè comm un' 'antitès a' cchiu' purà spiritualìtà nordeuropeà. Un' 'àltr corrènt vedevà o' nazìsm comm formà e' spiritualismò, ispiràt o' cosiddètt cristianesìm positìv germanicò, ca' avrèbb dovutò combattèr o' spirìt giudaìc ca' avevà impregnàt e' chiesè cristianè, in particolàr chella cattolica. Paùl Matussèk ed altrì o' nazìsm risùlt essèr l' 'espressiòn e' un' 'esasperaziòn ro' nazionalismò, in cui o' popolò tedèsc vienè - into suo complèss (e, quindì, pure int'a' sua componènt "proletarià") ad essèr elevàt o' rangò e' unicà rappresentànz ra' naziòn medesimà. Hitlèr stessò, in qualìtà e' "Guidà" ("Führèr", a' traduziòn letteràl ro' termìn italiàn "Ducè") ro' popolò germanìc assommàv in sé sia a' caricà e' capò ro' partitò, sia chella e' cancellièr (primò ministrò), ca' chella e' presidènt ra' repubblicà, tantu ca' - in Germanià - nisciuno avrèbb potutò politicamènt rovesciàr Hitlèr, comm - invecè - avvènn into 1943 in Italià cu Mussolinì, dal mument chè, a differènz e' Mussolìn ca' ricoprìv unicamènt a' caricà e' primò minìstr (il capò dellò statò era re Vittoriò Emanuèl III e' Savoià, o' qualè potevà in ognì mument revocàr o' mandàt a Mussolinì), Hitlèr nun avevà alcunà figurà istituzionàl gerarchicamènt superiorè. e' autorì, inoltrè, sottolineàn na' secònd sostanziàl differènz tra o' fascìsm italiàn ed o' nazìsm tedescò, ovverò ca' Mussolìn avevà miso o' partìt o' serviziò dellò statò (cosìcché, quann into 1943, o' regimè caddè, o' statò sopravvìss ma o' partìt si dissolsè), ppe'tramente' Hitlèr misè o' statò o' serviziò ro' partìt (tantò chè, ppe'tramente' into novèmbr 1918, ci fu nu' crollò politìc primà ca' militarè, nellaprìl 1945, alloppostò, si verifìcò nu' crollò militàr anticipatoriò e' nu' successìv crollò politicò).

Effètt

Cheste teoriè vennèr usatè ppe giustificàr nu' progràmm politìc totalitariò e' odiò e soppressiòn razzialè, usandò tuttì e' mezzì dellò Statò e soffocànd o' dissenso. Còm altrì regimì fascistì, o' regimè nazìst enfatìzzò l' 'anticomunìsm e a' «supremazià ro' capò» (Führerprinzìp), nu' elemènt chiavè dell' 'ideologià fascìst into qualè o' governànt vienè ritenùt comm incarnaziòn ro' movimènt politìc e ra' nazionè. Contrariamènt ad altrè ideologiè fascistè, o' nazìsm era virulentemènt razzistà. Alcunè re' manifestaziòn ro' razzìsm nazìst furono:

Antisemitismò, ca' culmìnò nell' 'olocausto

Nazionalìsm etnicò, inclùs e' noziòn e' tedèsch comm Herrenvòlk ("ràzz dominantè") e Übermènsch Un"("superuomò") Un credò into bisògn e' purificàr a' razzà tedèsc attravèrs l' 'eugeneticà, ca' culmìnò nell' '«eutanasià» involontarià dei disabìl (si vedà Aktiòn T4)

Omofobià, ca' portò all' 'internamènt e' cchiu' e' 10000 perzone omosessualì

Anch l' 'anticristianesìm facevà partè dell' 'ideologià nazìst

Storià

L figurà principàl ro' nazìsm fu Adòlf Hitlèr, ca' govèrnò a' Germanià Nazìst dal 30 gennaiò 1933 finò o' suo suicidiò avvenùt o' 30 aprilè 1945; guìdò o' Terzò Reìch int'a' Secònd uerra mondiàl e fu responsabìl dell' 'uccisiòn e' oltrè 40 miliòn e' personè, 21 miliòn sul in Unionè Sovieticà. sott' Hitlèr, o' nazionalìsm etnicò e o' razzìsm vennèr unitì assièm attravèrs un' 'ideologià militarìst ppe servìr e' suoì fini. Dòp a' guerrà, moltì esponènt e' spiccò ro' nazìsm vennèr condannàt ppe crimìn e' uerra e contrò l' 'umanìtà o' Procèss e' Norimbergà. Il simbòl dei nazìst era a' svastìc (destrogirà, ciòè orientàt in sensò orariò). Trattàs e' nu' anticò simbolò, utilizzàt ra divèrs cultùr in divèrs epochè storìch (ad es. è presènt sui vasì etrùsch proveniènt ra' necropòl e' Populonià e int'e' pittùr cretès ro' palàzz e' Cnossò). O' simbòl è na' stilizzaziòn ro' discò solarè e, sicond e' teoriè esoterìch e' Helenà Petròvn Blavàtsky e' finè 800, a cui o' nazìsm s' 'ispìrò in sommò gradò, presentàv nu' significàt ambivalentè: e' buòn auspiciò, si vota a sinìstr (mutuàt dal sanscritò); viceversà, e' mala sortè (e chella nazìst era e' chistu sicond tipò) si vota a destrà.

Nazìsm e fascismò

Il termìn nazìsm vienè spessò identificàt cu o' termìn fascismò. In particolarè, o' termìn nazifascismò, natò int'a' secònd uerra mondialè, tendè a inglobàr e' duje differènt esperiènz storichè. Pure si o' nazìsm utilìzzò elemènt stilistìc ro' fascìsm italiàn (immediatamènt o' pensièr corrè o' cosiddetto "salùt romanò"), ispirandòs ad essò, putimme distinguèrn e' differenzè. Aspètt similì tra e' duje regimì furonò a' dittatùr totalitarià, l' 'avversiòn ppe e' movimènt socialistì, l' 'irredentìsm territoriàl e a' teorià economìc e' basè. Entràmb nascettero ra formaziòn politìch vicinè o' socialìsm rivoluzionariò, ed entràmb marcaròn a' saldatùr tra o' sottoproletariàt urbanò e a' grandè borghesià industrialè. Entràmb eranò - o' contèmp - formè esasperàt e' nazionalìsm e formè particolàr e' socialismò.

M int'e' origìn ci song differènz assaie significativè. o' principiò e' totalìtà into nazìsm provièn ra' razzà, ppe'tramente' o' Statò è o' miez ppe realizzàrn a' purezzà. Into fascìsm è o' Statò o' principiò totalè, nun mezzò, ma finè essò stessò. O' nazìsm fu difàtt esplicitamènt e radicalmènt razzìst fin dai suoì inizì; cu Benitò Mussolìn o' fascìsm farà propriè a' teoriè e a' pratìc dell' 'antisemitìsm sul into 1938, into mument in cui diventèrà subordinàt all' 'alleànz cu Hitlèr, sebbèn e' trattì ro' razzìsm int'e' confrònt e' alcunè popolaziòn (pèr esempiò africàn e slavì) fossèr ben presènt fin dal suo affermarsì. Into nazìsm o' principiò unificatòr è biologicò, into fascìsm prettamènt ideologicò. Chistu tuttavià nun impedìrà e' sperimentàr pure in Italià a' deportaziòn e' ebreì e dissidentì. A Triestè, ca' a partìr dal settèmbr 1943 fu inglobàt nell' 'amministraziòn ro' terzò Reìch tedescò, vennè costruìt nu' campò e' concentramènt e e' sterminiò: a' risièr e' San Sabbà. Il nazìsm interprèt a' storià a' lucè dell' 'appartenènz etnicà a nu' nun megliò identificàt ceppò arianò, mescolànd ritì paganì cu tradiziòn esoterichè, o' fascìsm si ispirà a' grandèzz ra' Romà anticà, rimanènd legatò parzialmèt a' Chiesà cattolicà. Inoltrè, in quantò a totalitarismò, Hitlèr riùscì nell' 'intènt e' assorbìr ognì aspètt ra' vità ro' cittadìn tedèsc int'e' dettàm ra' sua visiòn ro' mondò, cosà ca' a nisciuno into passàt recènt è maje riuscìt in modò altrettànt totalizzantè, nimmanco o' suo maèstr e precursòr Mussolini.

Entràmb e' regimì totalitàr condannaròn l' 'omosessualìtà ma o' fecerò cu strumènt decisamènt differentì. Francò Gorettì, autorè ro' saggiò o' periòd fascìst e e' omosessuàl scrivè:"L differènz sostanziàl fra Germanià e Italià è a' presènz int'a' primà e' nu' articòl penalè, ca' consentìv arrestò, procèss e poi a' creaziòn e' campì e' internamentò. In Italià ci si muovè int'a' persecuziòn deglì omosessuàl cu misurè amministratìv comm confinò, ammoniziòn e diffidà. Un' 'àltr differènz è o' nummero deglì arrestì: in Germanià avimm 100.000 arrestì, a cui seguòn 50.000 condànn e circà 10.000 internamentì. Il dittatòr spagnòl Francìsc Francò fu denominàt fascìst ppe a' sua dittatùr ferocè (vedì franchismò) e ppe a' persecuziòn int'e' confrònt dei militànt comunìst e anarchicì, ma nonostànt a' sua chiarà ispiraziòn e o' concrèt appoggiò ricevùt dai movimènt fascìst europeì, tecnicamènt potrèbb esserè definìt "monarchìc cattolìc reazionariò", accussì comm e' moltì dittatòr e' matrìc fascìst ro' dopoguerrà, ca' nun riusciròn pèrò ad attuàr (salvò in partè into casò dell' 'Argentinà) o' carattèr principàl ca' caratterìzz e' dittatùr fascìst e nazistà: o' verò e propeto statò totalitario. Vèrs a' finè ro' Novecentò, movimènt neonazìst song sortì in divèrs nazionì. o' neonazìsm può includèr ognì gruppò o organizzaziòn ca' esibìsc nu' collegamènt ideologìc cu o' nazismò. Vienè frequentementè, ed erroneamentè, associàt a' sottocultùr giovanìl deglì skinheàd. Alcunì partìt politìc marginàl hannò adottàt ideè nazistè.