Frusso 'e cuscienza: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Paggena nuova: 'O '''frusso 'e cuscenza''' jè na tecneca narrativa arù se ausa â libbera rappresentazziona r{{v}}e raggiunamiente 'e nu crestiano accussì cummo hê beneno ncapa. ==Storia== '...
(Nisciuna differenza)

Verzione d’’e 21:07, 31 ott 2020

'O frusso 'e cuscenza jè na tecneca narrativa arù se ausa â libbera rappresentazziona r’’e raggiunamiente 'e nu crestiano accussì cummo hê beneno ncapa.

Storia

'O primmo teoreco r’’e frusse 'e cuscenza se pò truà nt'ô psicolego e felosefo franzese Victor Egger, prufussore 'e Marcel Proust â Sorbona, e rint'ê lettrre cu William James pe tramente chiste screvette The Principles of Psychology. Victor Egger jè ll'autore 'e La parole intérieure: Essai de psychologie descriptive, r'ô 1881, testo arù bene sammenata sta temateca sicunn’’a na prospettiva 'e psicologgia felosofeca ca già â chell'ebbreca ajezaje tajarielle.

Stu sotto-jenere accumenciò â pejà pere aropp'ê pebbrecazzione 'e Sigmind Freud ncopp'â psicoanalese, ca accumencaje â sammena seriamente ô nconcscio. 'O primmo asempio nt'â litteratura jè ll'opera 'e Edouard Dujardin Les lauriers sont coupés, asciuto ô 1887 nt'â quattre nummere r’’a Revue Indipéndant. 'O stisso James Joyce, trent'anne aroppo, recette â Valery Larbaud ca mparaje 'a tecneca r’’o monoloco nteriore r'ô libbro 'd Dujardin. Ntra monoloco nteriore e frusso 'e cuscenza, tuttabòta, nce stanno defferenze. Nt'â narratologgia, a differenza r'â crianza cchiù ausata r’’a locuzziona, 'o monologo nteriore bene ntiso cummo â na boce narrativa ca schiaje 'e penziere sanza sintagme 'e legamiente e sanza nterlocutore cummo ntra sé e sé, nu raggiunamento arù nce ponno jessere recuorde, sentemiente, spisso nfra na cosa e n'ata, pe tramente 'o frusso 'e cuscenza jè cchiù attaccato â spereinza narrateva joyciama, ca mpurzì mmeschia 'o monoloco nteriore cu 'e frusse 'e cuscenza. 'O frusso, mperrò, siconno â defenezziona 'e Chayman, jè cchiù casuale nt'ô raggiunamento mentale, e, a differenza r’’o monoloco, po tené mpurzì sensazzione e oggiette ligate ê cinche senze. Mpurzì primm'ê Joyce ausajeno ô monoloco libbero, associativo, zoè Dorothy Richardson e May Sinclair.