Uèmmere: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Comino (chiàcchiera | contribuzzione)
Nessun oggetto della modifica
Riga 1: Riga 1:
{{Variante|LAZ}}
{{Variante|LAZ}}
[[File:Lemiesz.svg|thumb|Forma de gl uèmmere.]]
[[File:Lemiesz.svg|thumb|Forma de gle uèmmere.]]
[[File:Old plough schema.svg|thumb|Arate sémplece<br/>1. Ura <br/>2. Accruocch p’attaccà <br/>3. Accruocch pe métt a pund <br/>4. Curtiégl <br/>5. Scarapiégl <br/>6. Uèmmere <br/>7. Récchia]]
[[File:Old plough schema.svg|thumb|Arate sémblece<br/>1. Ura <br/>2. Accruocche p’attaccà <br/>3. Accruocche pe métte a punde <br/>4. Curtiégle <br/>5. Scarapiégle <br/>6. Uèmmere <br/>7. Récchia]]
Gl '''uèmmere''' (da le [[Lengua latina|latine]] parlate ''*vĕmore'', che metátese vecáleca de le latine ''vŏmere'') è gl piézz de gl [[arate]] che taglia la tèrra de chiatt.
Gle '''uèmmere''' (da le [[Lengua latina|latine]] parlate ''*vĕmore'', che metátese vecáleca de le latine ''vŏmere'') è gle piézze de gl'[[arate]] che taglia la tèrra de chiatte.


Na vòta gl uèmmere éva in ne [[cugn (attrézz)|cugn]] de [[légn]] é éva gl úneche piézz de gl arate che spaccava la tèrra. Dòpp gl uèmmere fòtt fatt de [[Fierro|fiérr]]. A gl juorn d’uoje è fatt d’[[acciare]].
Na vòta gle uèmmere éva ne [[cugne (attrézze)|cugne]] de [[légne]] é éva gl'úneche piézze de gl'arate che spaccava la tèrra. Dòppe gle uèmmere fòtte fatte de [[Fierro|fiérre]]. A gl'juorne d'uoje è fatte d'[[acciare]].


Gl uèmmere è fatt da na [[lama]], de forma trapezzoidale, appeccecata che ciért [[mbellone|mbellune]] ngim’a la part annanz de gl arate, fermènn na cosa sola che la [[récchia (arate)|récchia]]. Cammeniènn, gl uèmmere taglia gl terréne de chiatt, permettènn a la récchia d’asà é de vetecà la fèlla de tèrra. Pe fà quéss è štate miss annanz a la récchia, de sguinz é de traviérz respètt a la derezione de cammine de gl arate. P’arrènn cchiù fácele l’affennata dénd a la tèrra gl ave appeccecate na ponda d’acciare, gl scarapiégl.
Gle uèmmere è na [[lama]] de forma trapezzoidale, appeccecata che ciérte [[mbellone|mbellune]] ngim'a la part'annanze de gl'arate, fermènne na cosa sola che la [[récchia (arate)|récchia]]. Cammeniènne, gle uèmmere taglia gle terréne de chiatte, permettènne a la récchia d'asà é de vetecà la fèlla de tèrra. Pe fà quésse è štate misse annanz'a la récchia, de sguinze é de traviérze respètt'a la derezione de cammine de gl'arate. P'arrènne cchiù fácele l'affennata dénd'a la tèrra gl'ave appeccecate na ponda d'acciare: gle scarapiégle.


La perzione de tèrra fatiata che na passata depènn d’accomm è miss a pund gl uèmmere (quasce sèmb che n’ángule de 35°-50° respètt a la derezione de cammine é de 20° respètt a la nghianata, fermènn ne chiane ngandate che ze riogn che la seperfice curva de la récchia).
La perzione de tèrra fatiata che na passata depènne d’accomme è misse a punde gle uèmmere (quasce sèmbe che n'ángule de 35°-50° respètt'a la derezione de cammine é de 20° respètt'a la nghianata, fermènne ne chiane ngandate che ze riogne che la seperfice curva de la récchia).


Anziéma a gl scarapiégl, gl uèmmere è gl piézz de gl arate che ze chenzuma de cchiù, pecciò adda èss cagnate ogn tand. Gl númmere de vòte che z’adda cagnà depènn d'accomm è tuošt gl terréne (cretuse, pretuse, …).
Anziém'a gle scarapiégle, gle uèmmere è gle piézze de gl'arate che ze chenzuma de cchiù, pecciò adda èsse cagnate ogne tande. Gle númmere de vòte che z'adda cagnà depènne d'accomme è tuošte gle terréne (cretuse, pretuse, …).


==Variand dialettale cominése==
==Variande dialettale cominése==
*'''uèmbr''' ([[Galleniare]]),
*'''uèmbre''' ([[Galleniare]]),
*'''uèmmare''' ([[Aluite]], [[Casaluiére]]),
*'''uèmmare''' ([[Aluite]], [[Casaluiére]]),
*'''uèmmere''' ([[Atini]]).
*'''uèmmere''' ([[Atini]]).

Verzione d’’e 16:24, 28 Màr 2021

Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése

Forma de gle uèmmere.
Arate sémblece
1. Ura
2. Accruocche p’attaccà
3. Accruocche pe métte a punde
4. Curtiégle
5. Scarapiégle
6. Uèmmere
7. Récchia

Gle uèmmere (da le latine parlate *vĕmore, che metátese vecáleca de le latine vŏmere) è gle piézze de gl'arate che taglia la tèrra de chiatte.

Na vòta gle uèmmere éva ne cugne de légne é éva gl'úneche piézze de gl'arate che spaccava la tèrra. Dòppe gle uèmmere fòtte fatte de fiérre. A gl'juorne d'uoje è fatte d'acciare.

Gle uèmmere è na lama de forma trapezzoidale, appeccecata che ciérte mbellune ngim'a la part'annanze de gl'arate, fermènne na cosa sola che la récchia. Cammeniènne, gle uèmmere taglia gle terréne de chiatte, permettènne a la récchia d'asà é de vetecà la fèlla de tèrra. Pe fà quésse è štate misse annanz'a la récchia, de sguinze é de traviérze respètt'a la derezione de cammine de gl'arate. P'arrènne cchiù fácele l'affennata dénd'a la tèrra gl'ave appeccecate na ponda d'acciare: gle scarapiégle.

La perzione de tèrra fatiata che na passata depènne d’accomme è misse a punde gle uèmmere (quasce sèmbe che n'ángule de 35°-50° respètt'a la derezione de cammine é de 20° respètt'a la nghianata, fermènne ne chiane ngandate che ze riogne che la seperfice curva de la récchia).

Anziém'a gle scarapiégle, gle uèmmere è gle piézze de gl'arate che ze chenzuma de cchiù, pecciò adda èsse cagnate ogne tande. Gle númmere de vòte che z'adda cagnà depènne d'accomme è tuošte gle terréne (cretuse, pretuse, …).

Variande dialettale cominése

Lébbra

  • Tassinari Giuseppe - Manuale dell'agronomo. Quinta edizione. Roma, REDA, 1976
  • Bodria Luigi, Pellizzi Luigi, Piccarolo Pietro - Meccanica Agraria. Volume I. Il trattore e le macchine operatrici. Edagricole, 2006. ISBN 88-506-5131-7
  • Antonio Saltini Storia delle scienze agrarie Edagricole 4 volumi 1984-89

Vuce asseciate