Uèmmere: Cagnamiente nfra 'e versiune
m (GR) File:Aratro g1.jpg → File:Old plough schema.svg vva |
Nessun oggetto della modifica |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
{{Variante|LAZ}} |
{{Variante|LAZ}} |
||
[[File:Lemiesz.svg|thumb|Forma de |
[[File:Lemiesz.svg|thumb|Forma de gle uèmmere.]] |
||
[[File:Old plough schema.svg|thumb|Arate |
[[File:Old plough schema.svg|thumb|Arate sémblece<br/>1. Ura <br/>2. Accruocche p’attaccà <br/>3. Accruocche pe métte a punde <br/>4. Curtiégle <br/>5. Scarapiégle <br/>6. Uèmmere <br/>7. Récchia]] |
||
Gle '''uèmmere''' (da le [[Lengua latina|latine]] parlate ''*vĕmore'', che metátese vecáleca de le latine ''vŏmere'') è gle piézze de gl'[[arate]] che taglia la tèrra de chiatte. |
|||
Na vòta |
Na vòta gle uèmmere éva ne [[cugne (attrézze)|cugne]] de [[légne]] é éva gl'úneche piézze de gl'arate che spaccava la tèrra. Dòppe gle uèmmere fòtte fatte de [[Fierro|fiérre]]. A gl'juorne d'uoje è fatte d'[[acciare]]. |
||
Gle uèmmere è na [[lama]] de forma trapezzoidale, appeccecata che ciérte [[mbellone|mbellune]] ngim'a la part'annanze de gl'arate, fermènne na cosa sola che la [[récchia (arate)|récchia]]. Cammeniènne, gle uèmmere taglia gle terréne de chiatte, permettènne a la récchia d'asà é de vetecà la fèlla de tèrra. Pe fà quésse è štate misse annanz'a la récchia, de sguinze é de traviérze respètt'a la derezione de cammine de gl'arate. P'arrènne cchiù fácele l'affennata dénd'a la tèrra gl'ave appeccecate na ponda d'acciare: gle scarapiégle. |
|||
La perzione de tèrra fatiata che na passata |
La perzione de tèrra fatiata che na passata depènne d’accomme è misse a punde gle uèmmere (quasce sèmbe che n'ángule de 35°-50° respètt'a la derezione de cammine é de 20° respètt'a la nghianata, fermènne ne chiane ngandate che ze riogne che la seperfice curva de la récchia). |
||
Anziém'a gle scarapiégle, gle uèmmere è gle piézze de gl'arate che ze chenzuma de cchiù, pecciò adda èsse cagnate ogne tande. Gle númmere de vòte che z'adda cagnà depènne d'accomme è tuošte gle terréne (cretuse, pretuse, …). |
|||
== |
==Variande dialettale cominése== |
||
*''' |
*'''uèmbre''' ([[Galleniare]]), |
||
*'''uèmmare''' ([[Aluite]], [[Casaluiére]]), |
*'''uèmmare''' ([[Aluite]], [[Casaluiére]]), |
||
*'''uèmmere''' ([[Atini]]). |
*'''uèmmere''' ([[Atini]]). |
Verzione d’’e 16:24, 28 Màr 2021
Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése
Gle uèmmere (da le latine parlate *vĕmore, che metátese vecáleca de le latine vŏmere) è gle piézze de gl'arate che taglia la tèrra de chiatte.
Na vòta gle uèmmere éva ne cugne de légne é éva gl'úneche piézze de gl'arate che spaccava la tèrra. Dòppe gle uèmmere fòtte fatte de fiérre. A gl'juorne d'uoje è fatte d'acciare.
Gle uèmmere è na lama de forma trapezzoidale, appeccecata che ciérte mbellune ngim'a la part'annanze de gl'arate, fermènne na cosa sola che la récchia. Cammeniènne, gle uèmmere taglia gle terréne de chiatte, permettènne a la récchia d'asà é de vetecà la fèlla de tèrra. Pe fà quésse è štate misse annanz'a la récchia, de sguinze é de traviérze respètt'a la derezione de cammine de gl'arate. P'arrènne cchiù fácele l'affennata dénd'a la tèrra gl'ave appeccecate na ponda d'acciare: gle scarapiégle.
La perzione de tèrra fatiata che na passata depènne d’accomme è misse a punde gle uèmmere (quasce sèmbe che n'ángule de 35°-50° respètt'a la derezione de cammine é de 20° respètt'a la nghianata, fermènne ne chiane ngandate che ze riogne che la seperfice curva de la récchia).
Anziém'a gle scarapiégle, gle uèmmere è gle piézze de gl'arate che ze chenzuma de cchiù, pecciò adda èsse cagnate ogne tande. Gle númmere de vòte che z'adda cagnà depènne d'accomme è tuošte gle terréne (cretuse, pretuse, …).
Variande dialettale cominése
- uèmbre (Galleniare),
- uèmmare (Aluite, Casaluiére),
- uèmmere (Atini).
Lébbra
- Tassinari Giuseppe - Manuale dell'agronomo. Quinta edizione. Roma, REDA, 1976
- Bodria Luigi, Pellizzi Luigi, Piccarolo Pietro - Meccanica Agraria. Volume I. Il trattore e le macchine operatrici. Edagricole, 2006. ISBN 88-506-5131-7
- Antonio Saltini Storia delle scienze agrarie Edagricole 4 volumi 1984-89