Antoniello 'a Messina: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m Robot: Automated text replacement (-p' 'a +p''a)
Riga 6: Riga 6:
Nascette dint' 'o [[1430]] circa a Missina, 'a Giovanni, scalpellino. Se mparaje l'arte probabbilmente tra [[Messina]] e [[Paliermo]]. D' 'o [[1445]] ô [[1455]] sta a [[Napule]] onne, seconno a na testimunianza, dint' 'â putéca d' 'o pittore [[Colantonio]], vene a cuntatto c' 'a pittura sciamminga, spagnola e pruvinzale.
Nascette dint' 'o [[1430]] circa a Missina, 'a Giovanni, scalpellino. Se mparaje l'arte probabbilmente tra [[Messina]] e [[Paliermo]]. D' 'o [[1445]] ô [[1455]] sta a [[Napule]] onne, seconno a na testimunianza, dint' 'â putéca d' 'o pittore [[Colantonio]], vene a cuntatto c' 'a pittura sciamminga, spagnola e pruvinzale.


A Antoniello vene attribbuta l' ''Annunciata'', sarbata dint' 'e Musìje Cìveche 'e [[Como]], che se rifà p' 'o stile e cunugrafìa a ll'ambiente napulitano 'e gusto ciammingo e diece tavulelle cu Beate franciscane realizzate p' 'a pala pittata 'a Colantonio p' 'a chiesia 'e San Lorenzo Maggiore.
A Antoniello vene attribbuta l' ''Annunciata'', sarbata dint' 'e Musìje Cìveche 'e [[Como]], che se rifà p' 'o stile e cunugrafìa a ll'ambiente napulitano 'e gusto ciammingo e diece tavulelle cu Beate franciscane realizzate p''a pala pittata 'a Colantonio p''a chiesia 'e San Lorenzo Maggiore.


'A cusiddetta ''Crucifissione 'e Sibiu'' d' 'o [[1455]] circa, sarbata ô Muzeul de Artà 'e [[Bucarest]], icunugraficamente riprenne 'e Calvarje ciamminghe. D' 'o stiss' anno ma successiva è 'a ''Crucifissione'' d'[[Anversa]], sarbata ô Musée Royal de Beaux Arts: dint' 'a parte vascia d' 'â tàvula, l'òpera è prettamente ciamminga mentre dint' 'â parte àuta, se vede 'a canuscenza d' 'o spazzio 'e ll'arte taliana.
'A cusiddetta ''Crucifissione 'e Sibiu'' d' 'o [[1455]] circa, sarbata ô Muzeul de Artà 'e [[Bucarest]], icunugraficamente riprenne 'e Calvarje ciamminghe. D' 'o stiss' anno ma successiva è 'a ''Crucifissione'' d'[[Anversa]], sarbata ô Musée Royal de Beaux Arts: dint' 'a parte vascia d' 'â tàvula, l'òpera è prettamente ciamminga mentre dint' 'â parte àuta, se vede 'a canuscenza d' 'o spazzio 'e ll'arte taliana.
Riga 14: Riga 14:
Nfra 'o [[1465]] e 'o [[1470]] circa realizza 'o ''Ritratto d'ommo'' d' 'o [[Musejo Mandralisca 'e Cefalù|Musejo Mandralisca]] 'e [[Cefalù]]. Dint' 'e ritratte Antonello, a differenza d' àutre taliane, che utilizzàvano 'a posa 'e prufilo, adotta 'a pusizzione a tre quarte, tipicamente ciamminga, che permette n'anàlese fìsica e psiculòggeca cchiù minuta.<br>
Nfra 'o [[1465]] e 'o [[1470]] circa realizza 'o ''Ritratto d'ommo'' d' 'o [[Musejo Mandralisca 'e Cefalù|Musejo Mandralisca]] 'e [[Cefalù]]. Dint' 'e ritratte Antonello, a differenza d' àutre taliane, che utilizzàvano 'a posa 'e prufilo, adotta 'a pusizzione a tre quarte, tipicamente ciamminga, che permette n'anàlese fìsica e psiculòggeca cchiù minuta.<br>


O schema cumpusitivo 'e stu ritratto vene pigliato sempre dint' 'e ritratte successive: 'o persunaggio è nserito dint' a nu sfunno scuro c' 'o busto taglato sott' 'e spalle, testa furriata verso destra mentre ll'uocchie, ô cuntrario, songo fisse ncopp' 'a chille d' 'o spettatore, 'a luce illùmina 'o lato destro d' 'a faccia mentre 'o lato mancino sta dint' a ll'ombra. Dint' 'e ritratte successive mette sempe nu zòcculo 'e màrmoro 'e sotto cu nu cartelluzzo pittiato c' 'a firma e 'a data.
O schema cumpusitivo 'e stu ritratto vene pigliato sempre dint' 'e ritratte successive: 'o persunaggio è nserito dint' a nu sfunno scuro c' 'o busto taglato sott' 'e spalle, testa furriata verso destra mentre ll'uocchie, ô cuntrario, songo fisse ncopp&#39;&#39;a chille d' 'o spettatore, 'a luce illùmina 'o lato destro d' 'a faccia mentre 'o lato mancino sta dint' a ll'ombra. Dint' 'e ritratte successive mette sempe nu zòcculo 'e màrmoro 'e sotto cu nu cartelluzzo pittiato c' 'a firma e 'a data.


Dint' 'o [[1470]] circa sta a [[Venezzia]] onne vene 'n cuntatto c' 'a pittura 'e [[Giovanni Bellini]]. 'O [http://www.nationalgallery.org.uk/WebMedia/Images/67/NG673/eNG673.jpg ''Salvador Mundi''] è 'a soja primma òpera firmata e datata: ''Mille simo quatricentessimo sexstage/simo quinto viije Indi antonellus/messaneus me pinxi'', ma cchiù probabilmente 'o facette dint' 'ô [[1470]].
Dint' 'o [[1470]] circa sta a [[Venezzia]] onne vene 'n cuntatto c' 'a pittura 'e [[Giovanni Bellini]]. 'O [http://www.nationalgallery.org.uk/WebMedia/Images/67/NG673/eNG673.jpg ''Salvador Mundi''] è 'a soja primma òpera firmata e datata: ''Mille simo quatricentessimo sexstage/simo quinto viije Indi antonellus/messaneus me pinxi'', ma cchiù probabilmente 'o facette dint' 'ô [[1470]].

Verzione d’’e 21:04, 10 set 2006

Modello:PitturaAntoniello 'e Giovanni d'Antonio, chiammato Antoniello 'a Messina (Messina 1430 circa - 1479), pittore. Fonne 'a cultura sciamminga e 'a cultura prospètticu-munumentale taliana. 'O sujo viaggio a Venezia è dicisivo pe Giovanni Bellini e 'a successiva arte taliana.

Biografìa

L'Annunciata 'e Paliermo

Nascette dint' 'o 1430 circa a Missina, 'a Giovanni, scalpellino. Se mparaje l'arte probabbilmente tra Messina e Paliermo. D' 'o 1445 ô 1455 sta a Napule onne, seconno a na testimunianza, dint' 'â putéca d' 'o pittore Colantonio, vene a cuntatto c' 'a pittura sciamminga, spagnola e pruvinzale.

A Antoniello vene attribbuta l' Annunciata, sarbata dint' 'e Musìje Cìveche 'e Como, che se rifà p' 'o stile e cunugrafìa a ll'ambiente napulitano 'e gusto ciammingo e diece tavulelle cu Beate franciscane realizzate p''a pala pittata 'a Colantonio p''a chiesia 'e San Lorenzo Maggiore.

'A cusiddetta Crucifissione 'e Sibiu d' 'o 1455 circa, sarbata ô Muzeul de Artà 'e Bucarest, icunugraficamente riprenne 'e Calvarje ciamminghe. D' 'o stiss' anno ma successiva è 'a Crucifissione d'Anversa, sarbata ô Musée Royal de Beaux Arts: dint' 'a parte vascia d' 'â tàvula, l'òpera è prettamente ciamminga mentre dint' 'â parte àuta, se vede 'a canuscenza d' 'o spazzio 'e ll'arte taliana.

D' 'o 1457 è 'a primma cummissione comme mastro: nu gunfalone pe na cunfraternità 'e Reggio Calabbria. D' 'o 1460 ô 1465 se trova a Messina. Dint' 'ô 1460 circa ce vene attribbuita l'esecuzzione d' 'a cusiddetta Madonna Salting, onne se védono pure ll'influsse 'e ll'òpera 'e Piero della Francesca. 'E ddoje tavulelle 'e Reggio Calabbria Abramo servito dagli angeli e San Girolamo penitente songo d' 'o periodo doppo 'o 1460.

Nfra 'o 1465 e 'o 1470 circa realizza 'o Ritratto d'ommo d' 'o Musejo Mandralisca 'e Cefalù. Dint' 'e ritratte Antonello, a differenza d' àutre taliane, che utilizzàvano 'a posa 'e prufilo, adotta 'a pusizzione a tre quarte, tipicamente ciamminga, che permette n'anàlese fìsica e psiculòggeca cchiù minuta.

O schema cumpusitivo 'e stu ritratto vene pigliato sempre dint' 'e ritratte successive: 'o persunaggio è nserito dint' a nu sfunno scuro c' 'o busto taglato sott' 'e spalle, testa furriata verso destra mentre ll'uocchie, ô cuntrario, songo fisse ncopp''a chille d' 'o spettatore, 'a luce illùmina 'o lato destro d' 'a faccia mentre 'o lato mancino sta dint' a ll'ombra. Dint' 'e ritratte successive mette sempe nu zòcculo 'e màrmoro 'e sotto cu nu cartelluzzo pittiato c' 'a firma e 'a data.

Dint' 'o 1470 circa sta a Venezzia onne vene 'n cuntatto c' 'a pittura 'e Giovanni Bellini. 'O Salvador Mundi è 'a soja primma òpera firmata e datata: Mille simo quatricentessimo sexstage/simo quinto viije Indi antonellus/messaneus me pinxi, ma cchiù probabilmente 'o facette dint' 'ô 1470.

L'annunicazzione che se trova a Sarausa

Turnato 'n Sicilia realizza 'o Polittico 'e san Gregorio. D' 'o 1474 è l'AnnunciazioneMusejo Bellomo 'e Sarausa, onne 'o spazzio nun è unificatu d' 'a pruspettiva, ma 'a na fina graduazzione 'e luce.

D' 'o stisso anno è 'o San Girolamo dint' 'o studio, sarbato â National Gallery 'e Londra.

Dint' 'o 1475 accumenza l'àutro piriodo venezziano nzina a l'autunnu d' 'o 1476. Studia 'a fiùra umana sia pe quanto riguarda l'anatumìa che ll'espressivitate, derivate d' 'a sperienza belliniana e pierfrancescana.

D' 'o 1475 è l'Ecce Homo d' 'o Collegio Alberoni 'e Piacenza firmato e datato: 1473 Antonellus Messaneus me pinxit.

D' 'o stisso anno songo: 'A Crucifissione d' 'a National Gallery 'e Londra, firmata e datata: 1475/antonellus messaneus/me pinxit; 'o Ritratto d'uommene d' 'a National Gallery 'e Londra; 'a Pietà d' 'o Musejo Correr; 'o Ritrattu d'uomunu, chiammato 'O Cunnuttiero d' 'o Louvre; 'o Ritratto d'uommene d' 'a Gallerìa Borghese e la Madonna col Bambino d' 'a National Gallery 'e Washington.

Nfra 'o 1475 e 'o 1476 pittaje 'a Pala 'e san Cassiano ora a Vienna, òpera mutilata 'e cui rèsteno 'a Vèrgene ncopp' 'o trono e quattro sante a mezzo busto.

Nfra 'o 1475 e 'o 1478 pittaje 'a Pietà d' 'o Museo del Prado. D' 'o 1476 circa è 'o San Sebastiano 'e Dresda.

Nfra 'o 1476 e 'o 1478 fa 'o Cristo â culonna d' 'o Louvre.

Doppu ca riturnaje 'n Sicilia, realizza dint' 'ô 1476 ll'Annunziata 'e Palermo cugliuta dint' 'ô mumento ca l'àncelo se nne jeva. Murette a Messina dint' 'o 1479.

Modello:Commons