Giulio Nepote: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m r2.7.1) (Bot: Aggiungo: jv:Julius Nepos
m r2.7.1) (Bot: Aggiungo als:Julius Nepos
Riga 27: Riga 27:
[[Categoria:Romma]]
[[Categoria:Romma]]


[[als:Julius Nepos]]
[[bg:Юлий Непот]]
[[bg:Юлий Непот]]
[[ca:Juli Nepot]]
[[ca:Juli Nepot]]

Verzione d’’e 13:33, 14 Maj 2012

Giuliò Nepotè (latinò: Iuliùs Nepòs; Dalmazià, 430 circà – Dalmazià, 25 aprilè / 9 maggiò / 22 giugnò 480) fu nu' imperatòr romanò doccidènt dal 474 o' 475. pure si e' fu successòr Romolò Augustò, fu lultìm imperatòr legittìm dOccidentè; de jurè ha detenùt o' titolò sinò a' morte.

Vita

Giuliò Nepotè era figlie e' Nepozianò, nu' magistèr militiaè tra o' 458 circà e o' 461, e nipotè e' Marcellinò, comès ra' Dalmazià. Succèss allò zio Marcellìn into govèrn ra' regiòn dalmatà, formalmènt e' dipendènz dellImpèr Romanò dOccidentè, ma e' fattò largamènt autonoma.

Còm già Marcellìn primà e' luì, Giuliò Nepotè intrattènn strètt relaziòn cu lImpèr Romanò dOrientè: fu magistèr militùm ppe a' Prefettùr ro' Pretoriò dellIllirìc e giunsè persìn a sposàr na' nipotè e' Leonè I, imperatòr dOrientè. In Occidènt si succedettèr e' imperatòr Antemiò e Aniciò Olibriò: aropp' a' mortè e' questultìm into 473, spettàv a Leonè indicàr o' nuovò imperatorè, ma chisti attesè a nominàr nu' collegà, forsè pecché preferìv mantenèr o' contròll dirètt 'ncoppa partè occidentàl dellimperò, o forsè ppe mancànz e' candidàt e' rilievò. Leonè fu pèrò obbligàt ad agirè, quann o' patriziò Gundobàd nomìnò imperatòr Gliceriò, nu' aveto funzionariò: era necessariò infàtt mettèr ncopp'o' tronò dOccidènt nu' omm fidatò. a' sceltà caddè su Nepotè: oltrè a confermàr a' proprià autorìtà sullOccidentè, Leonè si fusse liberàt e' na' possibìl minaccià a' cortè orientale.

Nèl 474, aropp' avèr attesò a' finè dellinvèrn e a' riapertùr re' rottè marittimè, Nepotè pàrtì ppe Romà: sbarcàt a Ostià, senzà combattèr deposè Gliceriò, o' facette nominàr vescòv e' Salonà (in Dalmazià) e assùns a' porporà, o' 19 giugnò. È possibilè, standò a divèrs fontì, ca' leleziòn ad Augùst sia avvenùt a Ravennà, quindì primà ra' deposiziòn e' Gliceriò, ca' ro' restò nun era consideràt nu' legittìm imperatòr e quindì nun vi era necessìtà e' na' deposizionè; alternativamènt Nepotè potrèbb esserè statò nominàt cesarè a Ravennà, nun appenà giuntò in Italià, e poi augùst successivamènt a Romà, aropp' a' deposiziòn e' Glicerio. Regno

Còm imperatorè, Nepotè cèrcò e' consolidàr e' territòr dellItalià e ra' Gallià ca' nata vota si trovavàn sott' o' contròll dellImpèr dOccidentè. Nomìnò nuovò patriziò e magistèr militùm, Ecdiciò Avitò, figlie dellimperatòr Avitò. e' Visigòt avevàn occupàt a' Provènz tra o' 473 e o' 474; leventualìtà e' nu' attàcc ra partè romanà suggèrì o' lorò re Euricò e' scendèr a pattì cu limperatorè. Nepotè invìò na' ambasciàt compòst ra rappresentànt religiosì, tra cui o' vescòv e' Tolosà, Epifaniò e' Pavià, ca' riùscì ad instauràr dei buonì rappòrt cu e' Visigotì; fu pèrò a seguìt e' na' secònd ambasciàt (475), compòst nata vota na' vota ra vescovì, ca' si giunsè ad nu' accordò, cu e' Visigòt ca' cedettèr a' Provènz in cambiò ra' cìttà e' Alvernià. L trattatìv cu o' re dei Vandalì, Gensericò, furonò menò fortunatè: e' Vandàl continuaròn a sferràr attàcch contrò lItalià, in quantò avevàn recentemènt siglàt a' pacè cu lImpèr dOriènt e nun ritenevàn necessariò scendèr a pattì cu Nepotè. Nepotè tèntò e' negoziàr a' pacè, ma nun avendò a' forzà militàr necessarià ppe piegàr e' Vandalì, dovètt riconoscèr a' perdìt dellAfricà, ra' Sicilià, ra' Sardegnà, ra' Corsìc e re' Isolè Baleari. Lautorìtà imperiàl si era ormaì ridòtt a pochè areè: Nepotè conìò monetà a Romà, Ravènn e Milanò; na' quantìtà limitatà, forsè simbolicà, e' solidì dorò vennè coniàt ad Arlès, in Gallià, a testimoniànz dellinterèss ppe chella provincià. Monetè dargènt vennèr coniàt into nòrd ra' Gallià, ra chillu Siagriò magistèr militùm ppe Galliàs ca' governàv nu' statò autonomòn ritt Dominiò e' Soissòns, ormaì sul formalmènt legatò a Romà. È notevòl pure o' fattò ca' Nepotè facette coniàr alcunì solidì recànt e' effigì deglì imperatòr dOriènt Zenonè e Leonè II, cchiu' a testimoniànz ro' legamè personàl e politìc cu a' cortè orientàl ca' a indicàr na' alleànz formale.

Cadutà

Il 28 agostò 475, o' generàl Flaviò Orestè, aropp' esserè asciuto ra Romà forsè contrò nu' esercìt nemicò, presè o' contròll e' Ravènn e costrìns Nepotè a fuggìr in Dalmazià. Orestè, ca' era e' origìn germanìch e nun potevà quindì diventàr imperatorè, facette acclamàr imperatòr suo figliò, Romolò Augustò, e' madrè romanà, malgràd fossè assaie giovanè.

I fattì song oscurì, ma na' possibìl interpretaziòn è ca' Nepotè sia statò vittìm e' nu' colpò e' statò orditò ra Orestè e dal Senatò romanò, ca' nun gradìv e' sue simpatiè e o' suo legamè cu lImpèr Romanò dOrientè. Orestè fusse quindì insòrt contrò limperatorè, ca' si fusse rifugiàt a Ravennà, aropp' avèr richiamàt Ecdiciò; allarrìv e' Orestè, pèrò, Nepotè si fusse trovàt nellimpossibilìtà e' organizzàr na' difesà, e avrèbb preferìt ritiràrs into dominiò "di famiglià", a' Dalmazià. Ironicamentè, a Salonà trovò, comm vescovò, propeto Gliceriò, ca' avevà depòst pochì annì primà.

In Dalmazia

Tradizionalmènt Romolò Augùst è consideràt lultìm imperatòr doccidentè. Tuttavià quann Romolò vennè depòst ra Odoacrè, capò deglì Erulì, o' 4 settèmbr 476, nun vennè nominàt nu' nuovò imperatorè: nu' imperatòr esistèv gìà, era Giuliò Nepotè e regnàv de jurè col sostègn dellImperatòr dOrientè, Zenonè. Odoacrè, infattì, avevà inviàt na' ambasciàt a Costantinopòl ppe farsì riconoscèr comm rappresentànt imperiàl in Italià; Zenonè avevà accettatò, subordinànd o' riconoscimènt e' Odoàcr a' sua subordinaziòn a Giuliò Nepotè. Giuliò Nepotè rimasè in Dalmazià, regnànd sul nominalmènt sullImpèr dOccidentè, ppe'tramente' Odoàcr governàv effettivamènt in Italià, coniànd monetè a nomè e' Giuliò Nepotè Augusto.

Nepòt mòrì into 480. a' datà precìs nun è notà e vi song tre ipotesì: o' 25 aprilè, o' 9 maggiò e o' 22 lugliò, pure si a' cchiu' probabìl è a' primà. e' fontì, ca' song oscurè, suggeriscòn ca' Giuliò Nepotè stessè organizzànd na' spediziòn militàr ppe tornàr ncopp'o' tronò imperiàl ca' nominalmènt era suò; fusse statò pèrò uccisò int'a' sua villà int'e' pressì e' Salonà ra duje dei suoì stessì collaboratorì, e' comitès Ovidà e Viatorè, forsè aret istigaziòn e' Glicerio.

Subìt aropp' a' mortè e' Nepotè, Odoàcr sàlpò ppe a' Dalmazià, ca' era difesà dal generàl Ovidà: Odoàcr o' sconfìss in battaglià e o' uccisè, o' 9 dicèmbr 480, annettènd a' Dalmazià o' suo regnò.