Religgiune abramitiche: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Riga 35: Riga 35:
[[fr:Religion abrahamique]]
[[fr:Religion abrahamique]]
[[fy:Abramitysk leauwen]]
[[fy:Abramitysk leauwen]]
[[gl:Relixións abrahámicas]]
[[he:דתות אברהמיות]]
[[he:דתות אברהמיות]]
[[hi:इब्राहीमी धर्म]]
[[hi:इब्राहीमी धर्म]]

Verzione d’’e 15:24, 8 dic 2012

e' religiòn abramitìch song e' tre religiòn - lEbraismò, o' Cristianesimo e lIslàm - ca' rivendicàn Abramò (in ebraìc "Avrahàm" אַבְרָהָם, pate e' moltì ; in Arabò "Ibrahìm" ابراهيم ) comm partè ra' lorò storià sacrà. e' religiòn abramitìch song na' re' tre maggiòr famigliè e' religiòn into mondò, e' altrè song e' Religiòn darmìch e e' Religiòn taoichè. o' termìn religiòn abramitìch è e' origìn islamica

Origine

Abramò, comm narràt int'a' Bibbià, rifiùtò politeìsm ed idolatrià imperànt int'a' sua cìttà natalè, a' sumerà Ur, e int'a' sua stessà famiglià, ppe abbracciàr lideà ro' Dio unicò. NellAntìc Testamènt è narràt ca' Abramò, a causà ra' sterilìtà ra' mogliè Sarà, presè comm concubìn a' servà egiziàn Agàr, e ra chesta ebbè nu' figliò, Ismaèl (in ebraìc ישמעאל, Ishmaèl, Dio me àscoltò); successivamènt a' mogliè Sarà ebbè (allètà e' 90 annì) nu' figliò, Isaccò (in ebraìc יצחק, Yitzchàk, risè pecché Sarà avevà risò allannunciò ra' gravidanzà, vistà a' sua ètà). a' gelosià natà in Sarà versò a' rivalè Agàr spinsè Abramò a cacciàr questultimà. In nu' passò ra' Bibbià è narràt ca' Agàr, allò stremò re' forzè aropp' avèr lassato a' casà e' Abramò col figlie Ismaelè, fu salvàt ra Dio ca' e' promìs na' progeniè numerosà. ra e' duje moglì e' Abramò derivaròn quindì o' popolò ebraìc (discendènt e' Isaccò) e e' Ismaelitì, discendènt e' Ismaelè, poi notì col nomè e' Arabi.

concetto

Còm si è dettò, a' Bibbià narrà ca' Abramò distrùss e' idolì ra' casà ro' pate e propùgnò lideà ro' Dio unicò, creatorè, giudicè, nun conoscibilè, onnipotènt ed eternò. Funzionàl a chistu concètt è chello ro' Dio ca' stabilìsc e' leggì cui e' ommn si devonò attenèr - concètt già precedentemènt esprèss int'a' Bibbià cu e' comandamènt Noachìc (sostanzialmentè, nu' corpùs e' leggì destinàt a' proteziòn ra' personà, ra' propriètà e dei rappòrt personalì) e ca' sarà cchiu' annanz formalizzàt cu e' Diecì Comandamènt e o' corpùs jurìs costituìt ra' Toràh, dettàt appùnt ra Dio a Mòsè durànt lEsodò. chisti concètt e' basè song strettamènt osservàt int'e' religiòn ebraìc e islamicà, ppe'tramente' song interpretàt in modò trascendènt int'a' religiòn cristiana.

Cristianesimò

Il concètt e' religiòn abramitìc è nu' pò ambiguò nellambìt ro' Cristianesimò. Essò infàtt riconòsc pienamènt a' rivelaziòn ebraicà, e' cui ritièn a' predicaziòn e' Gèsù na' prosecuzionè, ppe'tramente' nun accètt a' religiòn e' Maomettò, e' cui rivelaziòn song in varì puntì in contràst cu chelle evangelichè, pure si nun mancàn puntì e' contattò. Tuttavià o' riferimènt ad Abramò comm "padrè comunè ra' fedè" re' tre religiòn ha avutò ultimamènt na' certà ciorta in ambitò cristianò, soprattùtt in consideraziòn dei conflìtt religiòs recènt e ro' fattò ca' piccòl comunìtà cristiàn risiedòn storicamènt in areè a forta presènz islamicà. o' riferimènt ad Abramò è quindì attualmènt cchiu' nu' "antidotò" allò "scòntr e' civìltà" ca' nu' concètt teologìc sviluppatò, pure si nun mancàn in ambitò cristiàn tentatìv e' bberè lattuàl situaziòn religiòs in relaziòn e' promèss fattè dal Signòr ad Abramò e' na' numeròs discendenzà.