State Aunite d'Amereca

'A Wikipedia.
Progetto stati State Aunite d'Amereca
Purtale:Purtali Visita 'o [[Purtale:{{{purtale}}}|Purtale {{{purtale}}}]]
State Aunite d'Amereca - Bannera
State Aunite d'Amereca - Bannera
State Aunite d'Amereca - Mpresa
State Aunite d'Amereca - Mpresa
(dettaglio) (dettaglio)
Motto: In God we trust

Nfromma
Nòmme completo: State Aunite d'Amereca
Nòmme ufficiale: (EN) United States of America
Lengua ufficiale: ngrese
Capitale: Washington, D.C.  (588.292 ab. / 2012)
Pulitica
Guviérno: Repubbreca presidenziale federala
Presirente d’’a Repubbreca: Joe Biden
Capo 'e guviérno:
Ndepennenza: d’’o Regno 'e Gran Vretagna
4 'e luglio 1776
Ngresso a ll'ONU: 24 'e ottovre 1945
Area
Totale: 9.372.614 km²  (°)
% d''e Acque: 2,2 %
Populazzione
Totale (2012): 314.145.538 ab.  ()
Denzità: 33.9 ab./km²  
Giugrafia
Cuntinente: Amereca
Fuso orario: UTC -5 a UTC -10
Ecunumia
Valuta: Dollaro stataunitense (USD,$)
PIL (PPA)  (2012): 17.224.201 milioni di $  ()
PIL procapite (PPA)  (2011): 48.328 $  ()
Energia:
Varie
TLD: .us .um .edu .gov .mil
Prefisso tel.: +1
Targa autom.: USA
Inno nazzionale: The Star-Spangled Banner
Festa nazzionale: 4 'e luglio

[[Image:|295px|]]

'E State Aunite d'Amereca songo na nazione ca se trova â Amereca d’’o nord. Songo fatte 'e cinquanta state, 48 cunfinante e ddoje giugraficamiente nun azzeccate: ll'Alaska e ll'Hawaii. 'E 48 state limitrofe s' stenneno inta'a fascia centrale 'e ll'Amereca d’’o nord e songono cunfinante a nord ch’’o Canadà, a est cu' ll'oceano Atlanteco, a sud est ch’’o gurfo d’’o Messico, a sud-oves cu 'o Messico, a ovest cu ll'oceano Pacifeco. A nord cu e' Grosse Laghi e o' schiummo San Lurenzo delimitato in parte ra'o' confine cu'o'Canada, e a sud o' sciummo Rio Grande separa e' State Aunite cu o' Messico. O' stato e'll'Alaska è situato a ll'estermità nordoccidentale ro'o'continente amerecano e ll'arcipelago re'e'll'isule Hawaii ce sta ll'oceano Pacifeco, acchiu e' 5.00 km ra'a'distanza ra'a'costa statunitense. 'E State Aunite cumprendono e' terriene nun incorporati, dipendenze e pussedimiente, comme Puerto Rico, ll'isule Vergini Amerecane, e' Samoa Amerecane, Guam, e' Marianne Settentroniali , e' ll'atolli e' Midway e Wake.

'A superificie d’’o paese è 'e 9.826.630 km², cumprendendo ll'Alaska e ll'isule Hawaii, ca se estenduno ppe 1.717.854 e 28.311 km². Tutto 'o stistema 'e ll'acque interne se stede ppe na superficie e' 507.788 km². 'A linea custriera se fa ppe 19.924 km. 'A capitale e' Washington DC.

Doppo 'a Sicunna uerra munniale, addeventaje na grossa superputenza cu ll'Aunione Sovieteca. Quanno chesta se spaccaje, 'e USA rummanette l'aunica superputenza d' 'o munno.

Storia[cagna | cagna surgente]

'E State Aunite dechiarajeno ll'innipennenza lloro 'a Gran Vretagna int' 'ô 1776, cummattenno na uerra nfra 1775 e 1783.

Ecunumia[cagna | cagna surgente]

'E State Aunite song 'a primma putenza innustriale a livello munniale ra'll'inizio ro'o' XX seculo. Fino a secunna metà 'e ll'ottociento ll'ecunumia se basava ngoppa a' ll'agricultura; aropp' 'a uerra 'e secessione, che vide 'o scuntro 'e state ro’’o nord innustrializzate e chilli agriculi ro’’o sud, fungono cumpiuti mpurtanti prugessi int’’a pruduzzione re’’e beni innustriali 'e base, aroppo, cu 'a primma uerra munniale, e' manufatte iniziarono a' duminare ll'espurtazzione cchiu d' 'ematerie primme. Cu o' sviluppo e'll'industria, ll'agricultura cagnò e fuje cchiu meccanizzata e efficiente, utilizzando meno forza-fateca (aroppo a' ll'abolizzione ra'a'schiavitù re'e'neri).

Aroppo a' secunda uerra munniale se asisstesse 'a 'o sviluppo re’’e servizie, cumm'a'pubbleca amministrazzione, re'e'libbere prufessione, e' ll'attivetà cummerciali e' finanziari. Mò o' settore e' o' cchiu grosso e mpiega o' 77.8% ra’’a forza fateca, ll'innustria 'o 20,6% e ll'agricultura sulo 'o 1.6%.

Ll'ecunumia re'e'State Aunite d'Amereca se è basata sempre ncopp' 'a libbertà 'e mpresa, prutetta ra'e'regule ro 'o capitalismo cchiu avventuroso, cchiu affrancato ra vincule 'e ogne sorta; chesto è stato a'base e' ll'ideologgia che permea tutta 'a vita amerecana, ppe a' cui difeca e' State aunite se song impegnate e' diverse uerre che assicurassero a' o' stitiema amerecano, cu a' difesa e' valure murali, pure o' mercato munniale re'e'soje mprese. Ma isso ha subito into o' tiempo currezzione mposte ra’’a fraggiletà stessa 'e nu sistema suggetto a ricorrenti crisi. Accusì, a partire 'e ll'inizzio 'e ll'anne Trenta, aroppo 'a crisi d’’o 1929, 'o guvierno re'e State Aunite ha avuto nu ruolo prutezionisteco sempe cchiu mpurtante e' ll'ecunumia, che ha regulamentato cu rivierse modi.