Atini

'A Wikipedia.
Varianti esistenti: Atina (Napulitano) - Atinë (Abbruzzese) -

Artículo scritto int'ô dialetto 'e Atina

Atini
Nomme ufficiale: Atina
Stato: Italia
Reggione: Lazie
Pruvincia: e Fresenone
Estenzione: 29,81 km²
Pupulazzione: 4519
Denzità: 151,19 ab./km²
'E riune: Cangiégle, Cape re China, Còll’Ávete, Còlle Cemiénde, Còll’e Mèlfa, Còlle Rasure, Gle Marciégle, Gle Nardiégle, Gle Ròsa, Gle Rucu, Gle Scòrde, Gle Uázzele, Gl'Urré, Gle Vellanite, Le Case e Mèlfa, Le Sòde, L'Òpeca, Pié la Chiaja, Ponde Mèlfa, Riscinische, Sabbina, San Murciane, Settegnane, Spinéte, Vallepauru
Commune vicini: Aluite, Biéglemonde, Casale, Casaluiére, Galleniare, Pecenische, Trélle, Agnone
Coordinate giugrafiche:

41°37′00″N 13°48′00″E

Sinnaco: Adolfine Valènde (Adolfo Valente)
Codice pustale: 3042
Prefisso pe
ttelefunà:
0776
Santo prutettore: San Marche Galilée
Festa d'o patrono: 1 ottobbre
Localizzazione
Mappa di localizzazione: Italia
Atini
Atini
Pošte addó ze tròva gle chemune r'Atini rénd’a la previngia re Fresenone
Pošte addó ze tròva gle chemune r'Atini rénd’a la previngia re Fresenone
Sito: comune.atina.fr.it
Collabora a Wikiquote « Atini, mamma re ne muare uómmene famuse,
tande ca nesciune puaése r’Etalia ze pò rice cchiù ricche »
(Cicerone, Pro Planco, VII, 21)

Atini è ne chemune re 4.480 abbetande re la previngia e Fresenone. Ze tròva rénd’a la Valle re Comine.

Giugrafía[cagna | cagna surgente]

Gle puaése andiche šta rembuošte ngim'a ne còlle, che na vòta ze chimava Monde Másseche, ávete 490 m. n.l.m.

Le mendagne sè suo:

Le culline sè suo (ra penènde a levande):

La chiana è attraverzata ra du sciume é tré ríe:

Štòria[cagna | cagna surgente]

Collabora a Wikiquote « Cinghe ruosse paise che mille ngútene
A fà, a accungià ze ranne
R’arme re tutte manère. La putènde Atini,
Ardèa l’andichi, Tívele gle sepèrbe,
É Cruštumérie é la territa Andénna »
(Vergilie, Enèide, 1. VII, v. 965)

Ne raccunde andiche ne muare ice ca Atini, Arpine, Aquine, Alatre é Anagne suo štate criate ra Saturne, díe re le sémmene.

La verdà štòreca che ce raccóndene gle scritture latine è n'atu: rénd’a l'Eneide, presèmbie, Vergilie Marrone (70 - 19 p.C.) rice ca Atini éva gle prime puaése che fabbrecava l'arme pe Turne condr’a Enéa. Šte fatte é quigle che gle štésse autore métte Atini a gle fianghe re Messape é Camilla, reggina re gle Vuolsce, a la uèrra condr’a Enéa fa capì ca gle puaése éva vòlsche.

Ròppe, faštimi a la fini re la uèrra latina (337 p.C.), gle Sannite, che štévene a cunfine che la Valle re Comine, ne pegliárene pessèsse é gle puaése remanètte mman'a isse affin'a la tèrza uèrra sanníteca (293 p.C.). A chigle tiémbe ce fúrene scagne r’abbetúdene tra šta zzòna é gle Sannie.

Ate scritture latine che párlene r'Atini suo Sèrvie, Plinie é Cicerone.