Vai al contenuto

Silvio Berlusconi: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Riga 91: Riga 91:
[[Immagine:Berlusconi 1984.jpg|thumb|200px|left|Silvio Berlusconi 'int'o 1984 'nzieme a [[Bettino Craxi]], tanno capo d' 'o guvierno taliano.]]
[[Immagine:Berlusconi 1984.jpg|thumb|200px|left|Silvio Berlusconi 'int'o 1984 'nzieme a [[Bettino Craxi]], tanno capo d' 'o guvierno taliano.]]


==Attivìtà politicà==
==Attivetà puliteca==
===Gl inizì e o' sostègn o' Partìt Socialìst Italianò===
===Ll' avviata e 'o sustegno ô Partito Sucialista Taliano===
L primissìm presè e' posiziòn politìch e' Berluscòn in pubblìc risalgòn o' lugliò 1977, allòrché sostènn a' necessìtà ca' o' [[Partìt Comunìst Italianò]] (chè l''ànn precedènt avevà superàt o' 34% dei votì) "rimanèss confinàt all''opposiziòn dall''aziòn e' na' [[Democrazià Cristianà]] trasformàt in modò ra recuperàr o' govèrn o' [[Partìt Socialìst Italiano]]" [http://www.esmartstart.com/_framed/50g/berlusconi/inchiesta/cap3.2.htm">name="berlusconicraxi">[http://www.esmartstart.com/_framed/50g/berlusconi/inchiesta/càp3.2.htm o' periòd socialìst e' Silviò Berlusconi], a' segreterià ro' qualè era ascesò into lugliò 1976 o' suo cumpagn [[Bettìn Craxì]]. L''incòntr tra e' duje era statò propiziàt int'e' primì annì 70 ra [[Silvàn Larinì]]. Craxì e o' PSI mostrerànn ppe tuttì e' annì successìv na' significatìv apertùr versò e' TV privatè, culminàt cu o' varò ro' cosiddètt "[[decrèt Berlusconì]]" ro' 16 ottòbr 1984 e cu a' sua reiteraziòn attravèrs o' "Berluscòn bìs" into successìv 28 novembrè.
'E primme prese 'e pusizzione puliteca 'e Berlusconi in pubblico arresaglieno ô luglio 1977, quanno sustenette 'a necessità ca 'o [[Partito Communista Taliano]] (ca l'anno primma eva superato 'o 34% d' 'e vote) "dummanesse stipato 'ind'a ll'opposizzione â ll'azzione 'e na [[Democrazia Cristiana]] trasfurmato 'e na manera 'e recuperà 'o guvierno ô [[Partito Sucialista Taliano]]" [http://www.esmartstart.com/_framed/50g/berlusconi/inchiesta/cap3.2.htm">name="berlusconicraxi">[http://www.esmartstart.com/_framed/50g/berlusconi/inchiesta/cap3.2.htm 'o periedo sucialista 'e Silvio Berlusconi], 'a segreteria d' 'o ca era sciso 'int'o luglio 1976 'o cumpagno suojo [[Bettino Craxi]]. 'O 'ncontro 'nfra 'e dduje era stato addeciso 'int'e primme anne '70 â [[Silvano Larini]]. Craxi e 'o PSI farranno avvedè ppeì tutte ll' anne aroppo na granne apertura verzo 'e TV private, fernute ch' 'o varo d' 'o cussidditto "[[decreto Berlusconi]]" d' 'o 16 'e ottovre 1984 e ch' 'a soja reiterazzione attravierzo 'o "Berlusconi bis" 'o 28 'e nuvembre aroppo.


Nèl corsò deglì annì ''80 e finò o' 1992 Berluscòn sostèrrà sui suoì netwòrks cu molteplìc spòt elettoràl o' PSI e l''amìc Bettinò. into 1984 Craxì è padrìn e' Battesìm e' [[Barbàr Berlusconì]]. into 1990, a' celebraziòn ro' matrimoniò tra [[Veronìc Lariò]] e Silviò Berlusconì, Annà Craxì (mogliè ro' leadèr socialistà) e [[Giànn Lettà]] song e' testimòn e' nozzè ppe a' sposà, [[Bettìn Craxì]] e [[Fedèl Confalonierì]] o' song ppe o' sposo.http://archiviostorico.corriere.it/1995/novembre/24/Silvio_non_rinnega_mai_gli_cò_8_9511242321.shtml "Silviò nun rinnèg maje e' http://www.giannivattimo.it/menu/libro_berl.html">amici"http://www.giannivattimo.it/menu/libro_bèrl.html Vità e' Berlusconì. Cronologia comm ulteriòr testimoniànz ra' vicinànz e' Berluscòn a Craxì è possibìl ricordàr a' realizzaziòn e' nu' spòt televisìv e' ben 12 minutì, giratò ra' regìst [[Sàlly Hunter]][http://archiviostorico.corriere.it/1992/marzo/13/Berlusconi_testimonial_per_Craxi_cò_0_92031316422.shtml Berluscòn testimoniàl ppe Craxì, Corrièr ra' Serà, marzò 1992] e presentàt int'a' primavèr ro' 1992 ppe esserè trasmèss sullè emittènt e' Berluscòn into corsò ra' campàgn elettoralè, into qualè compàr o' stessò Berluscòn vicinò ad nu' pianofòrt chè, commentànd l''esperiènz dei govèrn presiedùt ra Bettìn Craxì (1983-1987), dichiarà: {{Quotè|M c''è nu' altrò aspètt ca' me pare importantè, ed è chello ra' grandè credibilìtà politìc e' chillu governò. a' grandè credibilìtà politìc ncopp'o' pianò internazionalè, ca' è - ppe chi ra imprenditòr operà sui mercàt - caccos ca' è necessariò ppe potèr svolgèr un''aziòn positìv in ambiènt pure politìc sempe assaie difficìl ppe nuje italianì, e cacc vota addirittùr ostili .}}">name="berlusconicraxì"/>.}} In cchiu' occasiòn inòltr Craxì, ra presidènt ro' consigliò, affidèrà sue esternaziòn e' retì e' Berluscòn e ignorèrà a' TV e' stato.
Nèl corsò deglì annì ''80 e finò o' 1992 Berluscòn sostèrrà sui suoì netwòrks cu molteplìc spòt elettoràl o' PSI e l''amìc Bettinò. into 1984 Craxì è padrìn e' Battesìm e' [[Barbàr Berlusconì]]. into 1990, a' celebraziòn ro' matrimoniò tra [[Veronìc Lariò]] e Silviò Berlusconì, Annà Craxì (mogliè ro' leadèr socialistà) e [[Giànn Lettà]] song e' testimòn e' nozzè ppe a' sposà, [[Bettìn Craxì]] e [[Fedèl Confalonierì]] o' song ppe o' sposo.http://archiviostorico.corriere.it/1995/novembre/24/Silvio_non_rinnega_mai_gli_cò_8_9511242321.shtml "Silviò nun rinnèg maje e' http://www.giannivattimo.it/menu/libro_berl.html">amici"http://www.giannivattimo.it/menu/libro_bèrl.html Vità e' Berlusconì. Cronologia comm ulteriòr testimoniànz ra' vicinànz e' Berluscòn a Craxì è possibìl ricordàr a' realizzaziòn e' nu' spòt televisìv e' ben 12 minutì, giratò ra' regìst [[Sàlly Hunter]][http://archiviostorico.corriere.it/1992/marzo/13/Berlusconi_testimonial_per_Craxi_cò_0_92031316422.shtml Berluscòn testimoniàl ppe Craxì, Corrièr ra' Serà, marzò 1992] e presentàt int'a' primavèr ro' 1992 ppe esserè trasmèss sullè emittènt e' Berluscòn into corsò ra' campàgn elettoralè, into qualè compàr o' stessò Berluscòn vicinò ad nu' pianofòrt chè, commentànd l''esperiènz dei govèrn presiedùt ra Bettìn Craxì (1983-1987), dichiarà: {{Quotè|M c''è nu' altrò aspètt ca' me pare importantè, ed è chello ra' grandè credibilìtà politìc e' chillu governò. a' grandè credibilìtà politìc ncopp'o' pianò internazionalè, ca' è - ppe chi ra imprenditòr operà sui mercàt - caccos ca' è necessariò ppe potèr svolgèr un''aziòn positìv in ambiènt pure politìc sempe assaie difficìl ppe nuje italianì, e cacc vota addirittùr ostili .}}">name="berlusconicraxì"/>.}} In cchiu' occasiòn inòltr Craxì, ra presidènt ro' consigliò, affidèrà sue esternaziòn e' retì e' Berluscòn e ignorèrà a' TV e' stato.
Riga 196: Riga 196:
*[[Govèrn Berluscòn II]], dàll''[[11 giugnò]] [[2001]] o' [[23 aprilè]] [[2005]].
*[[Govèrn Berluscòn II]], dàll''[[11 giugnò]] [[2001]] o' [[23 aprilè]] [[2005]].
*[[Govèrn Berluscòn III]], dal [[23 aprilè]] [[2005]] o' [[17 maggiò]] [[2006]].
*[[Govèrn Berluscòn III]], dal [[23 aprilè]] [[2005]] o' [[17 maggiò]] [[2006]].
*[[Govèrn Berluscòn IV]], in caricà dàll''[[8 maggiò]] [[2008]]
*[[Govèrn Berluscòn IV]], in caricà dàll''[[8 maggiò]] [[2008]]


==Riconoscimenti==
==Riconoscimenti==

Verzione d’’e 21:07, 2 Abb 2009

Silvio Berlusconi

Silvio Berlusconi (Milano, 29 'e settembre 1936) je nu pulitico e mprennitore taliano, capo e criatore int''o 1993 d''o muvimento pulitico Forza Italia.

Sta int''a Camera d''o 1994, ha fatte ad interim 'e funzione 'e Menist''e ll'Estere, 'e ll'Economia, d''a Salute e d''e Funzione Pubbreche. Isso ave pure tenuto quatte mannate 'e Presirente d''o Cunsiglio: 'o primmo int''a XII Legislatura (1994), ddoje cunzecutive int''a XIV (2001/2005 e 2005/2006), e chella 'e mò, 'a XVI (2008).

Je pure 'o funnatore e 'o prupietario d''a Mediaset e 'o presirente d''a A.C. Milan; è stato nsignito d''o titulo 'e Cavaliere d''o Lavoro int''o 1977 e je uno 'e ll'omme cchiù ricche 'e ll'Italia e d''o munno.

Note d''a vita

Je 'o primmo figlio 'e na famiglia d''a burghesia milanese. 'O pate Luigi era mpiagato d''a Banca Rasini, addò ha fatecato nzino a 'ddiventà prucuratore ggenerale. Aroppo ca se spusaje cu' Rosa Bossi (ex segretaria d''o gruppo Pirelli) nascéttero Silvio, Maria Antonietta (int''o 1943) e Paolo ('int''o 1949), pur'isse mprennitore.

'Int''o 1954 piglia 'a maturetà classeca ô liceo Sant'Ambrogio 'e Milano. Aroppo se scrive a giuresprurenza addò se lauriò in legge 'int''o 1961 ch''a lode, appresentanno na tesi ncopp'ê cuntratte pubbrecetarie ca lle fece piglià na borza 'e studio.

Se spusaje int''o 1965 cu' Carla Elvira Lucia Dall'Oglio, e cu essa facétte dduje figlie, Maria Elvira (1966) e Pier Silvio (1968). 'Int''o 1985 se divurziaje 'a Carla e se rispusaje cu Veronica Lario (Miriam Bartolini), n'ex attrice, 'int''o 1990: 'a essa avétte tre figlie, Barbara (1984), Eleonora (1986) e Luigi (1998). Int''o 2006 lle mettono nu pacemaker ô spitale 'e Cleveland, State Aunite.

Siconn''a stima elabburata d''a rivista Forbes, 'int''o 2008 Silvio Berlusconi è 'o terzo ommo cchiù ricco d’Italia e 'o 90° cchiù ricco d''o munno, cu nu patrimmonio stimato 'e 9,4 miliard''e dollari. 'Int''a classifeca 2007 era l’ommo cchiù ricco d’Italia e 'o 51° cchiù ricco d''o munno, cu nu patrimmonio 'e 11,8 miliard''e dollari; int''o 2006, siconn''a stessa rivista, isse occupava 'o 37° puosto assoluto, cu 11 miliarde; ppe tramente 'int''o 2005 'o 25°, cu' 12 miliarde e 'int''o 2004 'o 30°, cu 10 miliarde. Siconn''e stime d''a rivista, Berlusconi è stato l'ommo cchiù ricco d'Italia d''o 1996 ô 2007, quann'è stato superato â Michele Ferrero, patrone d''a Ferrero, e â Leonardo del Vecchio, patrone d''a Luxottica.

Attività 'mprennituriale

Fiùra:Milano Due.jpg
Milano Due, centro residenziale custruito 'ind'a ll'anne '70 d' 'a sucità edilizzia funnata â Silvio Berlusconi Edilnord Sas.

Edilizzia

Aroppo 'e primme esperienze 'e fatica 'e quanno era giovene comme cantante e animatore 'ngopp'e nave â cruciera 'nzieme cu’ ll'amico Fedele Confalonieri e comme vennitore porta a porta 'e scope elettriche 'nzieme a ll’amico Guido Possa,'ind'o firme 'Sua maestà Silvio Berlusconi', prudutto â CAPA PRESS T.V. 'e Parigge (riggia 'e Stephan Bentura),'o stisso Guido Possa, vicemenisto 'e ll’Istruzzione, 'e ll’Università e d' 'a Ricerca 'int'o 1° guvierno Berlusconi, direttore p' assaje anne d' 'a segreteria soja perzunale, cumpagno fino ê tiempe d' 'o liceo ê padri Salesiani 'e Milano, s'arricorda 'e comme 'a primma fatica soja fosse stata chella 'e vennere porta a porta 'e scope elettriche; iniziaje ll’attività 'e agente immobbiliare ('o sito 'e Forza Italia parla 'e attività 'e direttore cummerciale e, aroppo seje mese, 'e direttore generale [1]) e, 'int'o 1961, funnaje 'a Cantieri Riuniti Milanesi Srl 'nzieme ô costruttore Pietro Canali. 'O primmo acquisto immobbiliare fuje nu terreno in via Alciate a Milano, ppe' 190 miliune 'e lire, grazzije â fideiussione d' 'o banchiere Carlo Rasini (titulare e cofunnatore d' 'a Banca Rasini, 'int'a ca faticava 'o pate 'e Silvio).na biografia 'e Berlusconi

Ô 1963 funna 'a Edilnord Sas, 'ind'a ca è socio d'opera accumannatario, ppe'tramente Carlo Rasini e 'o cummercialista sguizzero Carlo Rezzonico songo soce accumannante. 'Int'a 'st'azienna, Carlo Rezzonico fornesce 'e capitale attravierzo 'a finanziaria Finanzierungsgesellschaft für Residenzen AG 'e Lugano.'E duje finanziarie ca faceveno capo a Carlo Rezzonico ereno cuntrullate â Discount Bank Overseas Limited, cu' sede a Tel Aviv e filiale a Lugano, Ginevra e Milano.Ll' anonime capitale d' 'a finanziaria sguizzera veneno pe' mità mise 'ind'a ll'Internationàl Bank 'e Zurigo e vanno â Edilnord attravierzo 'a Banca Rasini.

'Ind'o 1964, l'azienna 'e Berlusconi arape nu cantiere a Brugherio ppe' custruì na città modello 'e 4.000 cristiane.'E primme cunduminije songo già fatte 'int'o 1965, ma nun se vendeno cu' faciltà.'O sito 'e Forza Italia parla 'e "terribbile crise d' 'o marcato edilizzio", cu' tutto ca tanno ce steva nu periedo 'e gruosso boòm ecunomico.[2].

Ô 1968 nasce 'a Edilnord Sas 'e Lidia Borsani e C. ('a Borsani è cugina 'e Berlusconi), generalmente chiammata Edilnord 2, accattanno 712 mila m² 'e terreno 'int'o comune 'e Segrate, addò cchiù doppo ce sarrà Milano Due, aroppo â cuncissione edilizzia avuta 'int'o 1969.

'Int'o 1972 vene chiuduta 'a Edilnord e criata 'a Edilnord Centri Residenziali Sas 'e Lidia Borsani,'a ca era socia accummannante, ch' 'e finanziamiente d' 'a Aktiengesellschaft für Immobilienlagen in Residenzzentren AG 'e Lugano.


'Ind'o 1973 vene funnata 'a Italcantieri Srl, trasfurmata poje in Spa 'int'o 1975, cu' Silvio Berlusconi comme presidente.'E capitale songo 'e duje fiduciarie sguizzere e pricisamente d' 'a Cofigèn.'A Cofigèn era stata criata cocche semmana primma d' 'a Italcantieri e era cuntrullata p' 'o 50% d' 'a Banca d' 'a Sguizzera Taliana e p' 'o 48% d' 'a Privat Kredit Bank;chesta era cuntrullata p' 'a maggior parte d' 'a Cofi Compagnie de l'Occident pour la Finance et l'Industrie, criazzione d' 'a stessa Banca d' 'a Sguizzera Taliana, d' 'a Societé de Banque Suisse e d' 'a Cassa Lombarda 'e Milano,ligata ô finanziere Tito Tettamanti e â Banca d' 'a Sguizzera Taliana. Tettamanti infatte cuntrullava 'a Banca d' 'a Sguizzera Taliana e 'a Eti AG Holding 'e Chiasso,'o ca ammenistratore delegato era Ercole Doninelli,e pare ca fosse 'mmiezo a cierte affare ca hanna cundizziunato ll'economia taliana comme 'o caso Enimont e chello d' 'a Merchant Bank 'e Sergio Cragnotti. 'A società 'e Chiasso nasceva â nu cumplicato sistema 'e "scatole cinesi" 'o ca capo ce steva 'a Interchang Bank, nasciuta cu' capitale taliane, sguizzere e venezuelane. Ercole Doninelli era 'o titulare d' 'a Fimo 'e Chiasso, na finanziaria ca aroppo s' è truvata 'mmiezo a cierte indaggine giudizziarie 'ncopp'o riciclaggio d' 'e sorde ca veneveno d'ô narcotraffeco colombiano e 'ngopp'a diverze crack finanziarie in Italia, Franza, Belge e Paise Vasce, comme ripurtato â indymedia.org.Stesso chillo anno,pe' miezo 'e l'avvocato Cesare Previti, Berlusconi s'accatta a Arcore, pavannola a nu priezzo assaje cunveniente, a Villa San Martino e cierte terrene avvicino.

Fiùra:Silvio Berlusconi e Mike Bongiorno anni '80.JPG
Silvio Berlusconi e 'o 'Rre d' 'o Quiz' Mike Bongiorno, d'ô 1979 conduttore 'ngopp'e televisione cummerciale d' 'o premièr taliano.

'Ind'o 1974 vene costituita a Romma l'Immobiliare San Martino, ammenistrata â Marcello Dell'Utri (amico 'e Berlusconi fino a ll'anne universitarie cu' Fedele Confalonieri), ch' 'o finanziamiento 'e duje fiduciarjie d' 'a Banca Nazionale del Lavoro (BNL), 'a Servizio Italia Fiduciaria Spa e 'a Società Azionaria Fiduciaria.

'Ind'o 1977, a curunamiento 'e chesta granne e riuscita attivetà edilizzia, Silvio Berlusconi vene nummenato cavaliere d' 'o lavoro d'ô presidente d' 'a Repubblica Giovanni Leone.

A jennaro 1978 'a Edilnord vene levata â miezo pe' ffà posto â Milano 2 Spa, custituita a Segrate d' 'a fusione cu' l'Immobiliare San Martino Spa.

Televisione

Aroppo a ll'esperienza edilizzia Berlusconi allarga 'o bussinèss d'affare suojo pure ô settore d' 'a communicazzione e d' 'e media. 'Int'o 1976, 'nfatte, 'a sentenza n. 202 d' 'a Corte custituzzionale dà 'a pussibbiletà 'e ll'esercizzio 'e ll'editorià pe' televisione pure a emittente lucale,aprimma sulo appannaggio d' 'o Stato.

Ô 1978 s'accatta Telemilano d'ô funnatore Giacomo Properzi. Se tratta 'e na televisione vija cavo, ca trasmette â ll'autunno d' 'o 1974 'int'a zzona residenziale 'e Milano 2. A cheste sucietà duje anne aroppo vene dato 'o nomme 'e Canale 5 e addiventa rete televisiva a leviello nazziunale,ca cumprenne però pure cchiù emittente.Sempe 'int'o 1978, Berlusconi fonna Fininvest, na holdìng ca coordina tutte 'e varie attivetà 'e ll'imprennitore.

'O canale 'int'o 1981 trasmette 'o 'Mundialito', nu torneo 'e calcio 'nfra nazziunale sudamericane e europee, cumpresa chella taliana.Pe' chesto,cu' tutto ca ce steva cocche sfavore â parte d' 'e meniste d' 'o guvierno Forlani, se piglia d' 'a RAI ll'uso d' 'o satellite e 'a diretta p' 'a trasmissione â Lummardia, ppe'tramente ô riesto d'Italia ll'evento vene trasmiso pe' differita.

Partenno d'ô 1981, Berlusconi avvija a ausà 'a rete soja d'emittente lucale comme si fosse nu sulo emittente nazziunale: registranno cu nu juorno 'e anticipo tutt'e prugramme e 'e pubblicità e trasmittenno pe' tutto 'o juorno aroppo cuntempuraneamente pe' tutta Italia.

'Ind'o 1982 'o gruppo s' allarga cu' ll'acquisto 'e Italia 1 â ll'editore Edilio Rusconi e 'e Rete 4 'int'o 1984 d'ô gruppo edituriale Arnoldo Mondadori Editore (ca tanno era cuntrullato â ll'editore Mario Formentoni).

'O gruppo Fininvèst riesce pecciò,pure si cu' strumente non legale p' 'a legislazzione 'e ll'ebbroca,a sfunnà chello ca tanno era 'o monopolio televisivo RAI.'Int'o 1990 fuje 'a Legge Mammì a accuncià tutta 'sta situazzione ca ce steva,facenno addivintà definitivamente legale 'a diffusione a leviello nazziunale 'e prugramme radiotelevisive private.

Ll'anne aroppo 'o gruppo se spanne a ll'Europa: â Franza fonna, 'int'o 1986, La Cinq ('a ca chiusura 'int'o 1992 criaje cocche tarantella), â Germania Tele 5 'int'o 1987 (se legge 'Telèfünf'; chiuduta 'int'o 1992), â Spagna Telecinco (funnata 'int'o 1990 e mmò n' ata vota attiva).

Editorìa e media

Ô settore 'e ll'editoria addiventa, ed è, 'o meglio editore taliano 'e libbre e periodice,pecchè azzionista 'e majoranza d' 'a Mondadori ('int'a ca s'è 'mmiscata 'a Silvio Berlusconi Editore 'ind'a ll'anne nuvanta, funnata d'ô magnate milanese 'int'a ll'anne uttanta e attiva 'int'a stampà periodica,ca s'accattaje pure 'a 'Tv Sorrisi e Canzoni') e 'a Giulio Einaudi Editore (accattata â primma), e cierte 'mpurtante case cchiù piccerelle (Elemond, Sperling & Kupfèr, Grijalbo, Le Monnier, Pianeta scuola, Frassinelli, Elect Napoli, Riccard Ricciardi editore, Editrice Poseidona).

Ô campo d' 'a distribuzzione audiovisiva, Berlusconi è stato socio d' 'o 1994 ô 2002, attravierzo Fininvèst, 'e Blockbustèr Italia.S' 'a cumanna pure 'ngopp'o gruppo Medusa Film.

Granne distribuzzione e assicurazzione

Berlusconi avvia pure investimiente 'int'o settore d' 'e granne distribuzzione, pigliannose 'o gruppo Standa d' 'a Montedisòn 'int'o 1988 e 'e Supermercati Brianzoli d' 'a famiglia Franchini 'int'o 1991. 'Int'o 1995 'o gruppo Standa venne Euromercato ô gruppo Promodès-GS.

Fiùra:Lula and Berlusconi.JPG
Berlusconi e 'o Presidente d' 'o Brasile Lula da Silva 'nzieme a 'e caveciature brasiliane 'e ll'AC Milan.

'Ind'o 1998 sparte e venne 'o gruppo Standa; 'a parte "non alimentare" ô gruppo Coin e 'a parte "alimentare" a Gianfelile Franchini, ex prupritario d' 'e Supermercati Brianzoli.Pe' chesto Berlusconi dichiararrà aroppo 'e essere stato custretto a venne 'a Standa a seguito d' 'a trasuta soja â puliteca, dicenno ca 'int'e Comune gestite â gruppe 'e centrosinistra nun 'o deveno 'e necessarie autorizzazzione p' arapì nove punte vennita. Siconno 'e critice 'e Berlusconi ll'acquisizzione e 'a sicuente vennita d' 'a Standa fusse stata addecisa d' 'a vuluntà 'e crià na liquidetà p' 'o gruppo Fininvèst, ca attravirzava nu periodo assaje tuosto 'nfr' 'o 1990 e 'o 1994 (stesso isso eva ditto 'e essere espuso ch' 'e banche pe' na cifra in lire 'e divierze migliara 'e miliarde). Modello:Cit news


'O Gruppo Fininvèst, ch' 'e participazzioni 'int'e sucità Mediolanùm e Programma Italia, tene na forta presenza pure 'int'o settore 'e ll' assicurazzione e d' 'a vennita 'e prudutte finanziarjie.

Sport

Doppo nu primmo 'nteressamiento all'acquisto 'e ll'Intèr,d'ô 20 'e febbraro 1986 Silvio Berlusconi addeventa prupritario 'e ll'Assuciazzione Calcio Milan, club cavecisteco d' 'o ca mantenette 'a presidenza d'ô juorno 'e ll'acquisto 'nfino 'o 21 'e dicembre 2004, quanno lassaje 'a carreca aroppo a ll'approvazzione 'e na legge disciplinante 'e cunflitto d'interesse. Ave mantenuto nuovamente 'sta carreca d'ô 15 'e giugno 2006 'nfino abbrile d' 'o 2008 quanno è stato rialetto â presidenza d' 'o Cunziglio d' 'e meniste.

Asotto 'a gistione soja ll'AC Milàn s' ha lauriato 7 vote campione d’Italia, 5 vote campione d’Europa e 3 vote campione d' 'o munno; ha vinciuto pure 5 Supercoppe nazziunale e 5 europee nonchè na Coppa Italia.

'Int'e primme anne nuvanta isso spanne ll’attivetà spurtiva d' 'o Milàn cagnanno 'o nomme in Athletic Club (pe' mantenè ll’acronimo), e trasfurmannolo in sucità polispurtiva furmata accattanno 'e titule sportive 'e sucità lummarde 'e varie discipline comme 'o basebàll,'o rugby,'o ll' hockey 'ngopp'o jiaccio,'a pallavolo e pigliannose pe' cifre maje viste aprimma 'e miglie jucature a dispusizzione. 'A polispurtiva vene supressa 'int'o 1994,aropp'a vittoria eletturale, e 'e squatre accurpate a essa (Amatori Milano 'e rugby, Gonzaga Milano, già Mantova, 'e pallavolo, Devìls Milano 'e hockey e Basebàll Milano) secutajeno destine divierze.

Silvio Berlusconi 'int'o 1984 'nzieme a Bettino Craxi, tanno capo d' 'o guvierno taliano.

Attivetà puliteca

Ll' avviata e 'o sustegno ô Partito Sucialista Taliano

'E primme prese 'e pusizzione puliteca 'e Berlusconi in pubblico arresaglieno ô luglio 1977, quanno sustenette 'a necessità ca 'o Partito Communista Taliano (ca l'anno primma eva superato 'o 34% d' 'e vote) "dummanesse stipato 'ind'a ll'opposizzione â ll'azzione 'e na Democrazia Cristiana trasfurmato 'e na manera 'e recuperà 'o guvierno ô Partito Sucialista Taliano" ">name="berlusconicraxi">[http://www.esmartstart.com/_framed/50g/berlusconi/inchiesta/cap3.2.htm 'o periedo sucialista 'e Silvio Berlusconi, 'a segreteria d' 'o ca era sciso 'int'o luglio 1976 'o cumpagno suojo Bettino Craxi. 'O 'ncontro 'nfra 'e dduje era stato addeciso 'int'e primme anne '70 â Silvano Larini. Craxi e 'o PSI farranno avvedè ppeì tutte ll' anne aroppo na granne apertura verzo 'e TV private, fernute ch' 'o varo d' 'o cussidditto "decreto Berlusconi" d' 'o 16 'e ottovre 1984 e ch' 'a soja reiterazzione attravierzo 'o "Berlusconi bis" 'o 28 'e nuvembre aroppo.

Nèl corsò deglì annì 80 e finò o' 1992 Berluscòn sostèrrà sui suoì netwòrks cu molteplìc spòt elettoràl o' PSI e lamìc Bettinò. into 1984 Craxì è padrìn e' Battesìm e' Barbàr Berlusconì. into 1990, a' celebraziòn ro' matrimoniò tra Veronìc Lariò e Silviò Berlusconì, Annà Craxì (mogliè ro' leadèr socialistà) e Giànn Lettà song e' testimòn e' nozzè ppe a' sposà, Bettìn Craxì e Fedèl Confalonierì o' song ppe o' sposo.http://archiviostorico.corriere.it/1995/novembre/24/Silvio_non_rinnega_mai_gli_cò_8_9511242321.shtml "Silviò nun rinnèg maje e' http://www.giannivattimo.it/menu/libro_berl.html">amici"http://www.giannivattimo.it/menu/libro_bèrl.html Vità e' Berlusconì. Cronologia comm ulteriòr testimoniànz ra' vicinànz e' Berluscòn a Craxì è possibìl ricordàr a' realizzaziòn e' nu' spòt televisìv e' ben 12 minutì, giratò ra' regìst Sàlly HunterBerluscòn testimoniàl ppe Craxì, Corrièr ra' Serà, marzò 1992 e presentàt int'a' primavèr ro' 1992 ppe esserè trasmèss sullè emittènt e' Berluscòn into corsò ra' campàgn elettoralè, into qualè compàr o' stessò Berluscòn vicinò ad nu' pianofòrt chè, commentànd lesperiènz dei govèrn presiedùt ra Bettìn Craxì (1983-1987), dichiarà: Modello:Quotè">name="berlusconicraxì"/>.}} In cchiu' occasiòn inòltr Craxì, ra presidènt ro' consigliò, affidèrà sue esternaziòn e' retì e' Berluscòn e ignorèrà a' TV e' stato.

Infinè, nellultìm periòd politìc e' Craxì nellautùnn 1993, in occasiòn e' unennessìm autorizzaziòn a procederè avanzàt ra' magistratùr contrò Craxì e respìnt ra' Camerà, Berluscòn esprèss pubblicamènt a' proprià solidàl soddisfazionè.

L discès in campo

Fiùra:Bìll Clintòn, Georgè H. W. Bùsh, Georgè W. Bùsh and Silviò Berlusconi.jpg
Tr presidènt emerìt deglì [[Stàt Unitì dAmericà]] (da sinistrà, Bìll Clintòn, Geòrg H. W. Bùsh e o' figliò Geòrg W. Bùsh) insièm a Silviò Berlusconi

Modello:Vèd anche Nèl novèmbr 1993, in occasiòn re' eleziòn comunàl e' Romà, auspìcò a' vittorià e' Gianfrànc Finì, allepòc segretariò ro' MSI, ca' corrèv ppe a' caricà e' sindàc contrò Francèsc Rutelli.

Nellinvèrn ro' 1993, in seguìt o' 'vuòt politicò' ca' si era formàt aropp' o' scandàl e' Tangentopolì, Berluscòn decidè e' scendèr direttamènt in primà persòn nellarèn politìc italianà. Dallesperiènz dei clùb dellAssociaziòn Nazionàl Forzà Italià, guidàt ra Giuliàn Urbanì e ra' dirètt discès in campò e' funzionàr re' sue impresè, soprattùtt e' Publitalià 80, nascè accussì o' nuovò movimènt politìc Fòrz Italià.

All stessò tiemp Berluscòn dà e' dimissiòn ra alcunì incarìch e' imprenditòr pressò o' gruppò ra isso fondàt (affidànd a' gestiòn a' figlì o a perzone e' fiducià e mantenendòn a' propriètà), e dà vità ad nu' schieramènt e' centrodèstr cu o' scopò e' arridare na' rappresentànz aglì elettòr moderàt e contrappòrs a' partìt e' centro-sinistrà.

S aprè subitò nu' dibattìt sullè ragiòn ra' sceltà e' Berluscòn ca' vere contrappòrs sostanzialmènt duje posizionì: chella e' chi ne vedevà na' sceltà dettàt dallamòr e' patrià e sensò e' responsabilìtà (godènd già isso e' ricchèzz e poterè e vedènd lascès deglì ex-comunìst comm nu' pericòl ppe lItalia)«Farè politìc signifìc realizzàr cosè concretè» «Ho sceltò e' scendèr in campò e e' occupàrm ra' cosà pubblìc pecché nun vogliò campà in nu' pais illiberalè, governàt ra forzè immatùr e ra ommn legatì a doppiò filò a nu' passàt politicamènt ed economicamènt fallimentare. Maì comm in chistu mument lItalià ha bisògn e' perzone cu a' capa sullè spallè e e' esperiènz consolidatà, creatìv ed innovativè, capacì e' darlè na' manò, e' far funzionàr o' Statò» e chella e' chi ne vedevà na' sceltà dettàt ra' conveniènz personàl (finalizzàt a salvàr e' sue aziènd sullòrl ro' fallimentoSull’òrl ro' fallimentò: Debitì ppe 4 milà miliardì. accussì a' Fininvèst ha rischiàt o' naufragiò. Poì, a' quotaziòn in Borsà. Ovverò: comm diventàr ricchì cu e' «comunistì» o' governo. ed evitàr o' carcerè).

Leleggibilìtà e' Berluscòn è pure oggètt e' dibattitò, in relaziòn allarticòl 10 ra' leggè n.361 ro' 1957, sicond cui «nòn song eleggibìl (...) colorò ca' (...) risultìn vincolàt cu o' Statò (...) ppe concessiòn o autorizzaziòn amministratìv e' notevòl entìtà economicà». a' Giuntà ppe eleziòn ra' Camerà into 1994 ha convalidàt leleziòn e' Berlusconi.Secònd a' ricostruziòn e' D''Alemà

Collabora a Wikiquote « Nèl lugliò ro' 1994 a' giuntà ppe e' eleziòn ra' Camerà dei deputàt rigèttò a maggiorànz o' ricòrs contrò a' eleziòn a deputàt e' Silviò Berlusconì. e' deputàt ro' mie partìt (dèl qualè ero segretariò ra pochì giornì) votaròn ovviamènt contrò, comm e' altrì parlamentàr progressistì. cu a' maggiorànz si schieraròn duje deputàt ro' Partìt popolarè, allorà sott' a' guidà dellòn. Buttiglione»
(Iò Berluscòn e a' Bicameràl 23 novèmbr 2001 e' Massìm DAlema)

Berluscòn si propòn comm innovatòr e modernizzatòr dellò Statò, promètt na' forta sburocratizzazionè e riorganizzaziòn deglì apparàt pubblicì, ed nu' forta ridimensionamènt ra' disoccupazionè promettènd nu' miliòn e' postì e' lavoro.

Campàgn elettoràl ed eleziòn ro' 1994

Modello:Vèd anchè Sovvertènd tuttè e' previsiòn esprèss dai principàl quotidiàn nazionali,[3] a' Repubblicà, "Scènd in campò o' uaglione [4]">coccodè"[5] Corrièr ra' Serà, "Lo stràpp ro' [6]">Cavaliere"[7] a' Stampà, SONDAGGIO CIRM Ppi-Sègn e pds o' 22%[8] o' CASO o' pais o' Cavalièr regìst e' si stessò Trùcch e seduziòn into juorno ro' debutto[9] ITALIA> nu' spottìn in grigiò ppe o' timidò Cavaliere e' eleziòn politichè ro' 27 marzò 1994 si concludòn cu a' vittorià elettoràl e' Fòrz Italià in corsà cu Alleànz Nazionalè e' Gianfrànc Finì e cu a' Legà Nòrd e' Umbèrt Bossì. Neglì ultimì mis e' campàgn elettoralè, alcunì fra e' voltì cchiu' famosi Tra chisti Mikè Bongiornò, Raimònd Vianellò e Sàndr Mondainì, Ambr Angiolinì e Ivà Zanicchì, ca' in nu' progràmm dintrattenimènt ra' domenìc pomeriggiò dichiàr ca' a' sua mammà votèrà ppe Silviò «pèrché e' ricchì, essendòs già arricchitì, nun avrebbèr interèss a rubarè ra e' taschè dei cittadini». re' retì Fininvèst dichiaràn in televisiòn o' lorò appoggiò politicò, allintèrn dei progràmm e' intrattenimènt ra lorò condottì, scatenànd reaziòn ca' scaturiscòn int'a' discùss 'pàr condiciò'.

L prìm esperiènz e' governò e' Silviò Berluscòn ha pèrò vità durà e brevè, e si conclùd into dicèmbr dellò stessò annò, quann a' Legà Nòrd ritirà lappoggiò o' Governò. o' 22 dicembrè Berluscòn rassègn e' propriè dimissiòn o' presidènt ra' Repubblìc Oscàr Giggino Scalfarò. o' suo postò vienè formàt nu' govèrn tecnicò, o' govèrn Dini. Contemporaneamènt a' cadutà ro' primò govèrn a' Legà Nòrd scatèn na' violènt campàgn a' dannì dellèx alleàt Berluscòn ca' vienè accusàt senzà mezzì termìn e' appartenèr a' mafiahttp://www.brianzapopolare.it/sezioni/politica/berlusconi_mafioso_lega_2001feb16.htm. Nègl annì successìv o' fallimènt ro' suo govèrn Berluscòn attribuìsc a' responsabilìtà ra' cadutà ro' suo govèrn allinaffidabilìtà e' Bossi. «Nòn me siedèrò maje cchiu' ad nu' tavolò a cui ci sia o' signòr Bossì e nun sostèrrò maje cchiu' nu' govèrn ca' contì su Bossì comm sostègn pecché è na' persòn totalmènt inaffidabilè.» ra na' intervìst televisiva. In seguitò, pure ppe o' riavvicinamènt cu a' Legà Nòrd into 2001, accusà a' magistratùr e Scalfarò, o' qualè, sicond o' stessò Berlusconì, avrèbb indòtt Bossì a ritiràr lappoggiò allesecutivo.In unintervìst pubblicàt o' 9 settèmbr 2003 ncopp'o' quotidiàn 'Là vocè e' Cremonà' Berluscòn dicè «nèl 1994 o' mie govèrn è cadutò pecché me hannò accusàt e' corruziòn e poi io song statò assòlt in appèll e in cassazionè, aropp' si annì, ppe nun avèr commèss o' fattò. Eppurè hannò fattò caderè o' mie govèrn cu chelle accusè. pecché o' capò dellò Statò e' allorà ha chiammat Bossì e e' ha ritt "guàrd ca' è sicurò ca' Berluscòn cadà e te puort cu isso into baratrò" e Bossì poi me o' ha raccontatò.» ra 'www.welfareitalia.ìt' [10]

In unintervìst a Repubblìc ro' 28 gennaiò 2006, Berluscòn sostièn ca' «nèl 1994 ci fu nu' golpè. Scalfàr ricette a Bossì: "Berluscòn è into baratrò, e' giudìc e' Milanò o' condannerannò. In chillu baràtr nun finìrc pure tù". e' giudìc e' Milanò aropp' settè annì me assolserò, ma e' italiàn into frattèmp nun ci viderò cchiu' o' governò, ma allopposizionè». ra 'Repubblica.ìt' [11] Polò e Legà si riconcilierànn in occasiòn re' eleziòn politìch ro' 2001.

Campàgn elettoràl 1996 e capò dellopposiziòn finò o' 2001

Modello:Vèd anche L successìv elezionì song vintè ra L''Ulivò (còn lappoggiò estèrn e' Rifondaziòn Comunistà), a' coaliziòn e' centrosinistrà capeggiàt ra Romàn Prodì. Berluscòn guidà lopposiziòn e' centrodèstr finò o' 2001.

Durànt a' legislatùr collabòr cu Massìm D''Alemà a' Bicameralè, ca' si occupà principalmènt e' rifòrm costituzionàl e giudiziariè (pèr approfondimènt si vedà a' vocè sullè 'rifòrm giudiziariè dellUlivo').

Campàgn elettoràl 2001 e capò ro' govèrn finò o' 2006

Silvio Berlusconi 'ind'o Studio Ovale d' 'a Casa Bianca 'int'o 2005 'nzieme cu' George W. Bush, tanno Presidente d' 'e State Aunite d'Ammerica.

Modello:Vèd anche L eleziòn ro' 2001 portàn a' vittorià a' coaliziòn e' centrodèstr capeggiàt ra Silviò Berlusconì. e' eleziòn Fòrz Italià si presènt e' nuovò insièm a' Legà Nòrd cu a' coaliziòn ra' Casà re' Libèrtà, comprendènt inòltr Alleànz Nazionalè, o' Cèntr Cristiàn Democraticò e e' Cristiàn Democratìc Unitì, o' Nuòv Partìt Socialìst Italianò e o' Partìt Repubblicàn Italianò, ppe'tramente' o' centrosinìstr si presènt divisò. Durànt a' campàgn elettoràl Berluscòn siglà, pressò a' trasmissiòn 'Pòrt a Portà' e' Brùn Vespà, o' cosiddètt Contràtt cu e' italianì: nu' accòrd fra isso ed e' suoì potenziàl elettòr in cui si impegnà, in casò e' vittorià, a realizzàr ingènt sgravì fiscalì, o' dimezzamènt ra' disoccupazionè, lavviamènt e' centinaià e' operè pubblichè, laumènt re' pensiòn minimè e a' riduziòn ro' nummero e' reatì; impegnandòs altrèsì a nun ricandidàrs e' successìv eleziòn into casò in cui almenò quàttr dei cinquè puntì principàl nun fossèr statì mantenuti.

Berluscòn vienè ppe a' secònd vota nominàt Presidènt ro' Consigliò, dandò iniziò o' Govèrn Berluscòn II.

Fiùra:Putìn Erdogàn Berlusconi.JPG
D sinistrà, o' capò ro' govèrn russò Vladimìr Putìn, o' premièr turcò Recèp Tayyìp Erdoğàn e Silviò Berlusconi

Durànt o' sicond semèstr ro' 2003 ricòpr a' caricà e' Presidènt ro' Consigliò dellUniòn Europeà in quantò capò ro' Govèrn italiano.

Nèll primavèr ro' 2005, a seguìt ra' pesànt sconfìtt ra' Casà re' Libèrtà e' eleziòn regionalì, si aprè na' rapidà crisì e' governò: Berluscòn si dimètt o' 20 aprilè e aropp' sul duje iuorni vienè varatò o' Govèrn Berluscòn III ca' ricàlc in gràn partè comm composiziòn e azionè politìc o' precedènt Govèrn Berluscòn II.

Durànt a' visità ufficiàl ro' marzò 2006, Silviò Berluscòn è statò invitàt a pronunciàr nu' discòrs a' duje ramì ro' Congrèss deglì Statì Unitì riunìt in sedutà comune Il testò ro' discorsò ; nu' onorè concèss precedentemènt sul a D Gasperì, Craxì e Andreottì. Durànt lorazionè, o' presidènt ro' consigliò ha ringraziàt e' Stàt Unitì ppe a' liberaziòn dellItalià, durànt a' secònd uerra mondiale.

Collabora a Wikiquote « Sàrò sempe gratò aglì Statì Unitì ppe avèr salvàt o' mie pais dal fascìsm e dal nazìsm a costò ro' sacrificiò e' tantè giun vitè americane. »
1° marzò 2006, Silviò Berluscòn parlà innànz o' Congrèss deglì Statì Unitì riunìt in sessiòn plenaria.

Campàgn elettoràl 2006

Modello:Vèd anche Il periòd pre-elettoràl è infiammàt ra' pubblicaziòn e' sondaggì, commissionàt prevalentemènt dai quotidiàn nazionalì, ca' prevedòn na' vittorià de L''Unionè, a' coaliziòn e' centrosinìstr formatàs a sostègn ra' ricandidatùr e' Romàn Prodì a' caricà e' capò ro' governò, cu circà o' 5% e' vantaggiò rispètt a' Casà re' Libèrtà. sul tre sondàgg elaboràt su commissiòn e' Berluscòn ra na' sociètà statunitèns attribuiscòn nu' lievè vantaggiò ppe a' Casà re' Libèrtà.

Silviò Berluscòn e Romanò Prodì si incontràn in duje dibattìt televisìv assaie seguitì, andatì in ondà su Raiunò. Berluscòn conclùd o' sicond dibattìt o' 3 aprilè annunciànd a sorpresà, e' volèr eliminàr lImpòst Comunàl suglì Immobilì (ICI) 'ncoppa primà casa.Videò su mediacenter.corriere.it int'e' iuorni successivì, durànt a' trasmissiòn Radiò anch''iò su Radiò Unò e promètt pure leliminaziòn ra' tàss sui rifiuti.Radiò anchiò - Trasmissiòn ro' 7 aprilè 2006

Lesìt re' eleziòn ro' 2006 è caratterizzàt ra na' forta incertèzz perduràt finò o' termìn dellò scrutiniò re' schedè e si risòlv cu na' leggèr prevalènz ra' coaliziòn e' centrosinìstr capeggiàt ra Romàn Prodì, ca' vincè e' elezioni.

Dòp lesìt ro' votò, Berluscòn inizialmènt contèst o' risultàt re' votaziòn denunciànd broglì e chiedènd o' riconteggiò dei votì. Successivamènt giudìc lesìt nu' «sostanziàl pareggiò», e suggerìsc e' formàr nu' govèrn istituzionàl e' coaliziòn ispiràt a' "Großè Koalitiòn" tedescà. a' propòst è pèrò rifiutàt dai partìt ro' centrosinìstr e ra' Legà Nòrd. o' govèrn va accussì a Prodì e o' centrosinistrà.

L Giuntè ppe e' elezionì, attivatès ppe o' riconteggiò re' schedè biànch e nulle,Senàt ra' Repubblicà, Giuntà eleziòn e immunìtà parlamentarì: schedà ra' sedutà ro' 6 dicèmbr 2006 (Regolamènt ppe a' verifìc dei poterì, si vedà àrt. 12, c.2 e c.3) into settèmbr 2007 confermerànn o' risultàt elettorale.Senàt ra' Repubblicà, Giuntà eleziòn e immunìtà parlamentarì: schedà ra' sedutà ro' 18 settèmbr 2007

L nascìt ro' Popolò ra' Libèrtà e a' vittorià ro' 2008

Modello:Vèd anchè Dal 16 o' 18 novembrè 2007 Berluscòn ha organizzàt na' petiziòn popolàr ppe richiedèr eleziòn anticipatè, cu lobiettìv e' raccoglièr almenò 5 miliòn e' firmè. o' risultàt comunicàt ra Sàndr Bondì è statò e' 7.027.734,«FI: raccòlt oltrè 7 miliòn e' firmè contrò o' governò», ra 'AdnKronos.còm', 18 novembrè 2007. sebbèn ci sia chi ha avanzàt dubbì 'ncoppa cifrà e 'ncoppa verifìc ra' regolarìtà re' adesiòn via Internèt e via SMS.«“In settè miliòn ppe mandàr via Prodì”, ma restàn e' dubbì ncopp'o' valorè re' firmè», 'là Repubblicà', 19 novembrè 2007. cu chesta cifrà a' manò, o' 18 novèmbr durànt nu' comiziò in piazzà San Babilà a Milanò Berluscòn ha annunciàt o' scioglimènt e' Forzà Italià e a' nascìt ro' Popòl ra' Libèrtà, nu' nuovò soggètt politìc contrò e' «parruccòn ra' politica».Giàn Antoniò Stellà. «La secònd discès in campò contrò e' politìc “parrucconì”, 'Corriere.ìt', 19 novembrè 2007 o' juorno successivò, in na' conferènz stampà tenutà a Romà in Piazzà e' Pietrà ha sostenùt ca' «il bipolarismò […] int'a' presènt situaziòn italianà, cu a' frammentaziòn dei partìt ca' esistè, nun è caccos ca' può funzionàr ppe o' govèrn ro' Paese»Conferènz trasmèss in dirètt su Retè 4 e ha dichiaràt a' sua disponibilìtà a trattàr ppe a' realizzaziòn e' nu' sistèm elettoràl proporzionàl purò cu sbarramènt aveto ppe evitàr o' frazionamènt dei partitì.


Berluscòn ha affermàt ca' o' nuovò partìt «intènd rovesciàr a' piramìd ro' potere».«PDL: Berluscòn scrivè a coordinatòr FI, servìv svoltà, 'Repubblica.ìt', 18 novembrè 2007. e ca' a' sceltà ro' nomè, dei valorì, dei programmì, dei rappresentànt e ro' 'leadèr' ro' nuovò soggètt politìc spettà a' cittadìn e nun e' segreteriè. na' successìv petiziòn popolàr tenutàs o' e 2 dicembrè 2007 ha stabilitò, cu o' 63,14% re' preferenzè, ca' o' nomè e' talè formaziòn politìc fossè 'Il Popolò ra' Libèrtà'. Talè nomè era già statò utilizzàt ppe definìr e' partecipànt a' manifestaziòn contrò o' Govèrn Prodì tenutàs o' 2 dicembrè 2006 ca' avevà vistò, sicond e' organizzatorì, scendèr in piazzà 2.200.000 personè. style="text-decoratiòn:

Durante">underline">

Durànt a' XV Legislaturà Berluscòn comm deputàt è statò lonorevòl cchiu' assenteistà: 4623 assènz su 4693 sedutè parlamentari.Modello:Cìt news


Il 14 aprilè 2008 a' coaliziòn formàt ra Popòl ra' Libèrtà, Legà Nòrd e Movimènt ppe l''Autonomià a sostègn ra' candidatùr e' Silviò Berluscòn a Presidènt ro' Consigliò ha vintò e' eleziòn politìch cu unampià maggioranza«Vincè o' Pdl, a' Legà avanzà», ra 'Corriere.ìt', 14 aprilè 2008. in entràmb e' ramì ro' Parlamento. Nèll specificò, PdL, Legà ed MpA hannò conquistàt o' 46,8% (344 seggì) e' votì a' Camerà e o' 47,3% (174 seggì) o' Senatò, staccànd e' oltrè novè puntì e' avversàr dirètt ro' PD in entràmb e' casì. L8 maggiò 2008 ha giuràt int'e' manì ro' presidènt ra' Repubblìc Giorgiò Napolitàn diventànd ppe a' quartà vota Presidènt ro' Consigliò dei Ministri.Modello:Cìt web

Govèrn presieduti

Riconoscimenti

Fiùra:Chiràc Bùsh Blaìr Berlusconi.jpg
D sinistrà, Jacquès Chiràc, Geòrg W. Bùsh, Tòny Blaìr e Silviò Berlusconi
immagine del nastrino non ancora presente
immagine del nastrino non ancora presente

{{{nomme_degnetata}}}


immagine del nastrino non ancora presente
immagine del nastrino non ancora presente

{{{nomme_degnetata}}}


Critìch e aspètt controversì

Il {{vedi">"berlusconismo"

Modello:Vèd anche

Controversiè sullè modificaziòn indòtt int'a' sociètà civile

Secònd alcunì intellettuàl e opinionistì, a' compàrs 'ncoppa scenà politìc e' Berluscòn avrèbb causàt profònd mutaziòn e' costùm into tessùt civilè ro' pais e tra e' sue divèrs componènt socialì. Essì sostengòn ca' fusse impropriò, in nu' sistèm democraticò, esercitàr o' contèmp azionè e' govèrn e e' contròll su fontì e' informaziòn a causà dellinfluènz ca' e' màss medià (tv, radiò, stampà, Internèt) possòn esecitàr 'ncoppa società.Modello:Cìt news Lopposiziòn ha chièst invanò a Berluscòn e' rinunciàr a' propriètà dei màss medià giudicànd anomàl na' similè concentraziòn in manò o' capò e' na' coaliziòn politica.http://www.lastampa.it/_web/cmstp/tmplRubriche/editoriali/grubrica.asp?ID_blog=40&ID_articolo=114&ID_sezione=55&sezione=http://www.corriere.it/Primo_Piano/Politica/2006/Notizie/Politiche2006/articoli/04_Aprile/13/verderami.shtml

L tesì deglì autorì e' talè denuncià è ca' in Italià ci fusse nu' sbilanciamènt mediaticò, possibìl veicòl e' orientamènt dell’opiniòn pubblìc attravèrs metodì e' propagànd cchiu' o menò nascòst e ca' guidàr na' coaliziòn politìc e, o' contempò, nu' gruppò mediatìc editorialè, è contrariò a' princìp e' equìtà stabilìt ra' Costituziòn italianà chè, allarticòl 10 t.ù. 30 marzò 1957 n.361, prevèd a' "ineleggibilìtà e' colorò ca' in propeto o in qualìtà e' rappresentànt legalì e' sociètà o imprès privàt risultàn vincolàt allò Statò ppe contràtt e' operè o e' somministraziòn o' ppe concessiòn o autorizzaziòn amministratìv e' notevòl entìtà http://www.ares2000.net/ricerche/conflitto/documentazione.htmhttp://www.marcotravaglio.it/conflitto.htm

Il">economica".http://www.ares2000.net/ricerche/conflitto/documentazione.htmhttp://www.marcotravaglio.it/conflitto.htm

Il regìst e drammatùrg Dariò Fò, o' scrittòr Umbèrt Ecò, o' regìst Nànn Morettì e o' comicò Bèpp Grillò hannò rilasciàt pubblìch dichiaraziòn circà e' conseguènz ca' e' valorì veicolàt dai medià e' Berluscòn potrebbèr averè, sicond a' lorò opinionè, a' lungà 'ncoppa stessà sociètà civilè, indirizzandòn gustì e tendènz allò scopò e' favorìr a' sua partè politica.Modello:Cìt newsModello:Cìt newshttp://www.repubblica.it/2003/k/sezioni/spettacoli_e_cultura/bicefalo/chatforame/chatforame.htmlhttp://www.repubblica.it/2008/04/sezioni/politica/vaffa-day-25aprile/v-day-25-aprile/v-day-25-aprile.html

Secònd o' settimanàl cattolìc 'Famiglià Cristianà' ci fusse nu' deterioramènt ro' costùm politìc e limbarbarimènt dei valorì inerènt a' sferà sociàl a seguìt ra' continuà riproposiziòn e' nu' modèll e' tipò "americanò", valè a ricere fondàt sullavèr piuttòst ca' sull’esserè, dunquè lontàn dai modèll propòst ra' dottrìn cattolica.Modello:Cìt news a' salà stampà vaticàn in meritò a chesta opiniòn e' 'Famiglià Cristianà' ha precisàt chè: "'Famiglià Cristianà' è na' testàt importànt ra' rèaltà cattolìc ma nun ha titolò ppe esprimèr a' lineà ra' Santà Sedè né ra' Conferènz episcopàl ">italiana".[http://www.ilgiornale.it/a.pìc1?ID=283466 'Il Vaticàn scomunìc Famiglià Cristianà: "Nòn parlì ppe a' Chiesà"', ra ilgiornale.it.

Controversiè sullattivìtà imprenditorialè

I finanziamènt e' origìn ignota

Pèr avviàr a' sua attivìtà imprenditoriàl into 1961 into campò delledilizià Berluscòn ottièn na' fideiussiòn ra' Bànc Rasinì. int'a' sociètà fondàt ra isso e Pietrò Canalì impègn 10 miliòn e' lirè ca' annì aropp' sostèrrà fossèr suoì rispàrm guadagnàt cu a' sua attivìtà e' intrattenitòr e venditòr e' elettrodomesticì. In rèaltà, chelli 10 miliòn provengòn ra e' taschè e' suo pate Luigì, procuratòr ra' Bancà Rasini.[12]

Riguàrd invecè allorigìn e' alcunì finanziamentì, proveniènt ra contì svizzèr a' Fininvèst neglì annì 1975-1978, ra' fondaziòn allarticolaziòn in 22 holdìng, (i qualì ammontavàn a 93,9 miliàrd lirè dellepoca)http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2001/04/28/troppe-ombre-sul-cavaliere-con-lui-unitalia.html Berlusconì, interrogàt in sedè giudiziarià dal P.M. Antoniò Ingroià, si avvàls ra' facòltà e' nun rispondere,Modello:Cìt news ppe questò, pure a causà re' leggì svizzèr ncopp'o' segrèt bancariò, nun è statò possibìl accedèr e' identìtà dei possessòr dei contì cifràt inerènt o' flussò e' capitàl transitàt allepòc e in pienà disponibilìtà ra' Fininvest.Modello:Cìt libro

Al tiemp in cui Giggino Berluscòn era procuratòr generàl ra' Bànc Rasinì chesta èntrò in rappòrt daffàr cu a' Cisalpìn Overseàs Nassaù Bànk, into cui consigliò damministraziòn figuravàn Robèrt Calvì, Liciò Gellì, Michèl Sindonà e monsignòr Paùl Marcinkùs, responsabìl dellò IOR (Istitùt ppe e' Operè Religiosè) e' fattò a' bancà dellò Statò ra' Cìttà ro' Vaticanò, ca' song poi divenùt famosì a' cronàc giudiziarià. sicond Sindòn e altrì collaboratòr e' giustizià a' bancà Rasinì era coinvòlt into riciclaggiò e' sord e' proveniènz mafiosà (il ca' spiegherèbb a' grossà presènz e' finanziatòr svizzèr int'e' primì annì e' attivìtà e' Berlusconi). cfr.">name="riciclaggiò">cfr. J.Zieglèr, 'Là Svizzèr lavà cchiu' biancò', 1992, ppe approfondimenti.

Nèl 1999 Francèsc Giuffridà, vicedirettòr ra' Bànc d''Italià a Palermò, durànt o' procèss DellUtrì, sostennè, in na' consulènz ra isso eseguìt ppe contò ra' Procùr e' Palermò riguardànt a' ricostruziòn deglì appòrt finanziàr intervenùt e' origìn ro' gruppò Fininvèst tra e' annì 1975-1984, ca' nun era possibìl identificàr a' proveniènz e' alcunì fondì Fininvèst ro' valorè e' 113 miliàrd e' lirè dellepòc in contànt e assègn circolàr (corrispondènt a circà trecènt miliòn e' eurò odierni).http://www.antimafiaduemila.com/content/view/1238/ a' questiòn riguardàv e' sospètt e' presùnt contribùt e' capitàl mafiòs allorigìn ra' Fininvest.

Querelàt ppe diffamaziòn ra Mediasèt, into 2007 Giuffrìd giunsè a nu' accòrd transattìv cu e' legalì e' questà. cu laccòrd o' consulènt ra' Procùr ha riconosciùt e' limitì re' conclusiòn rassegnàt into propeto elaboràt e re' dichiaraziòn fornìt durànt o' procèss (definìt incomplèt e parziàl a causà ra' scadènz dei termìn e' indagìn ca' nun e' avevàn permèss e' approfondìr a sufficiènz lorigìn e' ottò transiziòn dubbiè) e a' dichiaraziòn conseguènt ca' tuttè e' "operaziòn oggètt ro' suo esamè consulenziàl eranò tuttè ricostruibìl e talì ra escludèr lappòrt e' capitàl e' proveniènz estèrn o' gruppò ">Fininvest".[http://www.tgcom.mediaset.it/cronaca/articoli/articolò372760.shtml «Mafià, Fininvèst: “Teorèm smentitì”, ra 'Tgcom.ìt', 27 lugliò 2007.

Berlusconì, essènd iscrìtt a' loggià massonicà Propagànd 2Pèr inquadràr o' riferimènt temporalè, sebbèn a' loggià sia assùrt a' cronàc into 1981 cu a' scopèrt deglì elènch deglì associatì, nondimèn essà era attivà fin ra' mètà deglì ànn sessantà e, tra e' mezzì ca' allorà teorìzzò ppe realizzàr o' c.d. 'Piàn e' Rinascìt Democraticà', vi era pure ottenèr o' contròll dellopiniòn pubblìc tramìt o' dissolvimènt ra' TV e' Statò e a' crescìt re' - allorà - televisiòn via cavò e linfiltraziòn int'e' redaziòn dei maggiòr quotidiàn nazionali.http://www.esmartstart.com/_framed/50g/berlusconi/inchiesta/start.htm e' Liciò GelliIl nummero e' tessèr e' Berluscòn era 1816, codicè E.19.78, gruppò 17, fascicòl 0625, datà e' affiliaziòn 26 gennaiò 1978 avevà accèss a finanziamènt altrimènt inottenibilì: a' Commissiòn parlamentàr dinchièst 'ncoppa loggià massonìc P2,l Commissiòn era fornìt e' poterì ispettìv analògh a chilli ra' magistraturà, sicond a' lettèr ra' leggè istitutìv 23 settembrè 1981, n. 527 infattì, affèrmò, int'a' relaziòn e' maggiorànz e' talè Commissiòn firmàt ra Tinà Anselmì, ca' alcunì operatòr appartenènt a' Loggià (trà cui Genghinì, Fabbrì e Berlusconì), trovaròn appògg e finanziamènt pressò e' banchè a' cui vertìc risultavàn esserè personàgg inclùs int'e' listè P2 o' e' là e' ognì meritò creditizio.Nèll seziòn dedicàt a' rappòrt finanziàr ra' loggià ra' relaziòn ra' Commissiòn emersè ca' «…nòn vannò peràltr trascuràt pure altrì intervènt cu identìc finì, pure si e' portàt minorè, ca' a' Loggià P2 ponè in esserè sia tramìt o' Bancò Ambrosianò, sia tramìt altrè banchè ove alcunì operatòr (Genghinì, Fabbrì, Berlusconì, ècc.), trovàn appògg e finanziamènt o' e' là e' ognì meritò creditiziò. Moltì deglì istitùt bancarì, a' cui vertìc risultavàn esserè perzone inclùs int'e' listè P2, nun hannò effettuàt in meritò opportùn indaginì, ma lesistènz e' na' vastà retè e' sostègn creditiziò ppe e' operaziòn interessànt a' loggià risùlt provàt ra' già citatà inchièst portàt a termìn dal Collegiò sindacàl dei Montè dei Paschì e' Siena…».Commissiòn parlamentàr dinchièst 'ncoppa loggià massonìc P2 capitòl «Il munno deglì affarì - o' munno deglì affarì e delleditorià», Camerà dei Deputatì, 1983, cìt. in 'LoggiaP2.com'.

L difesà

L ipotès e' riciclaggiò nun hannò maje trovàt confermà, pure a causà ro' segrèt bancariò vigènt in Svizzera.

Stànd e' dichiaraziòn dellò stessò Silviò Berlusconì, fu a' liquidaziòn ro' padrè, Luìg Berlusconì, divenùt poi collaboratòr ro' figliò all'Edilnòrd' e in moltì altrì momènt cruciàl ra' sua vità imprenditorialè, ca' sèrvì a finanziàr e' inizì ra' sua attivìtà imprenditoriàl e a costituìr a' mètà ro' capitàl dei 'Cantièr Riunìt Milanesi'. Silviò Berluscòn si definìsc nu' 'uòm ca' si è fattò ra solò' pecché o' suo succèss - standò a cheste dichiaraziòn - si basà sullè sue "'capacìtà imprenditorialì'", ncopp'o' suo "'fiùt ppe e' affarì'", ncopp'o' suo "'lavòr indefessò'" e su na' seriè e' "'fortuìt circostanzè'" ca' e' avevàn garantìt a' fiducià dei varì finanziatori. «Berlusconi">name="difesa">«Berluscòn devè tiràr fori tuttà a' sua creativìtà e a' sua tenacià. fatica juorno e nottè, sabatò e domenicà. Invènt nuovè formùl e' pubblicìtà e e' promoziòn direttà, e' commercializzazionè...» Fràs na' vota presènt a chistu indirizzò, rimòss aropp' o' 1 aprilè 2007 e recuperabìl ra qui

I rappòrt cu DèllUtr e Mangano

Nèll primà mètà deglì ànn settantà divèrs organizzaziòn criminàl (nòn ultimà a' mafià) usavanò, ppe autofinanziarsì, ricorrèr a' pratìc ro' sequèstr e' personà int'e' confrònt e' imprenditòr (o e' lorò familiarì) nun assaie notì o' grandè pubblìc e Berlusconì, allepòc già pate e' duje figlì, era tra questì: o' 7 lugliò 1974 lavvocàt palermitanò Marcèll Dell''Utrì (allepòc collaboratòr e' Berluscòn e ca' in seguìt fu elettò senatorè ppe o' partìt ra questultìm fondatò), misè in contàtt Berluscòn cu Vittoriò Manganò. Lincòntr avvènn int'a' neoacquistàt vìll San Martinò ad Arcorè, e o' motivò ufficiàl ra' presènz e' Mangàn fu chello e' assumèr e' mansiòn e' fattòr e stallierè. In rèaltà, Mangàn si occùpò pure ra' sicurèzz ra' villà e dellincolumìtà dei figlì e' Berlusconì, ca' usavà pure accompagnàr a scuolà. ricette annì aropp' DellUtrì: «Berluscòn ha assùnt Manganò, glièlh presentàt io, è verissimò, tra tantè perzone ca' ceràn in concòrs ppe chella posizionè, e a' qualì Berluscòn ha addirittùr affidàt a' casà, e o' signòr Mangàn accompagnàv pure e' figlì e' Berluscòn a scuolà. nun veco nientè e' stranò into fattò ca' io abbià frequentàt in chesta manièr o' signòr Manganò, e o' frequentereì nata vota adesso». Intervista">name="DellUtriTgrSicilia">Intervìst a Marcèll DèllUtr dal 'Tgr Sicilià', Raì, 1° lugliò 1996. Vittoriò Mangàn si licenzìò into 1976. A suo caricò, into periòd successìv allimpièg a villà San Martinò, na' condànn ppe traffìc e' drogà e unàltr ppe associaziòn mafiòs semplicè. Fu inòltr sospettàt ro' rapimènt e' Giggino DAngeriò, ca' avvènn int'a' notta e' SantAmbrogiò ro' 1974, subitò aropp' na' cenà ad Arcorè. a' Procùr ra' Repubblicà e' Palèrm sostièn ca' Marcèll DèllUtr era a conoscènz dei precedènt penalì e' Manganò. o' tiemp in cui DellUtrì, infattì, lascìò limpièg in bancà ppe diventàr collaboratòr e' Berlusconì, e successivamènt chiàmò Mangàn ad Arcorè, a' localè staziòn dei Carabinierì ricevètt uninformatìv dai lorò collègh palermitanì ca' segnalàv Mangàn qualè persòn cu precedènt giudiziàr e DèllUtr qualè persòn ca' era informàt e' ciò.Att citatì in E. Veltrì, M. Travagliò. 'Lodòr dei soldì', 2001, pp. 27-28.

Il 26 maggiò 1975 na' bombà esplòs int'a' villà e' Berluscòn in via Rovanì a Milanò, provocànd ingènt dannì cu o' sfondamènt dei murì perimetràl e o' crollò ro' pianerottòl ro' primò pianò.

Berlusconì, aropp' avèr ricevùt variè minaccè, si trasfèrì ppe cacc mesè cu a' famiglià in Svizzerà e successivamènt in Spagnà.

Il 28 novembrè 1986 nu' altrò attentàt a' villà milanès crèò unicamènt dannì a' cancellàt esternà. Berlusconì, into miez e' unintercettaziòn telefonicà, commèntò cu DèllUtr lattentàt definendòl scherzosamènt nu' attò fattò «còn affettò», proseguènd sullò stessò tonò ca' «secònd me, comm nu' altrò manderèbb na' lettèr o farèbb na' telefonatà, isso metterèbb na' bombà» e sottolineànd ca' a' naturà ro' gestò è ra ricercàrs into fattò «chè nun si scrivere».Videò dellintercettazionè, ra 'YouTube.com'. Contrariamènt a quantò Berluscòn pensavà, invecè, lattentàt nun è attribuibìl a Mangàn in quantò allepòc ro' fattò era detenutò. Essò è ascrivibìl altrèsì (comè risùlt ra e' dichiaraziòn e' Antonìn Gallianò) a' mafià catanesè: na' vota raccordatòs cu o' suo sodalè Nìtt Santapaolà e' Catanià, Totò Riinà, o' capò e' Cosà nostrà, avevà, comm si suòl dirè, «presò in manò a' situazionè» relatìv a Berluscòn e DellUtrì, chè, comm si è vistò (pèr concòrd dichiaraziòn e' Gancì, Anzèlm e Gallianò), fusse statà sfruttàt nun soltànt ppe finì prettamènt estorsivì, ma pure ppe poterè “agganciarè” politicamènt Bettìn Craxì.

Un rappòrt ra' Criminalpòl ro' 13 aprilè 1981">--> recità ca' «Lavèr accertàt attravèrs a' citatà intercettaziòn telefonìc o' contàtt tra Mangàn Vittoriò, e' cui è bbene ricordàr sempe a' sua particolàr pericolosìtà criminalè, e DèllUtr Marcèll ne conseguè necessariamènt ca' pure a' Inìm spa e a' Racà spa (sociètà ppe e' qualì o' DèllUtr svolgè a' proprià attivìtà), operànt in Milanò, song sociètà commerciàl gestìt anchèss ra' mafià e e' cui a' mafià si servè ppe riciclàr o' sord sporcò, provènt e' illeciti».M. Guarinò, 'Lorgià ro' poterè', 2005, p. 162.

Sullattivìtà e' Mangàn nellò stessò periòd in cui prestàv serviziò comm stallièr e' Berluscòn o' giudìc Paòl Borsellinò rilascìò, pocò primà e' esserè uccisò in nu' attentàt mafiosò, unintervìst a nu' giornalìst francès int'a' qualè definìv o' Mangàn comm na' re' tèst e' pontè e' Cosà Nostrà into nòrd Italia.Lintervìst e' Borsellìn su Mangàn a Milanò www.youtube.còm e o' testò integrale. Mangàn mòrì in carcèr into 2000, pochì iuorni aropp' esserè statò condannàt allergastolò ppe duplìc omicidiò. DèllUtr commèntò, in seguitò, ca' Mangàn era nu' eroè http://www.repubblica.it/2008/04/sezioni/politica/verso-elezioni-18/berlusconi-toghe/berlusconi-toghe.html, concètt poi ribadìt successivamènt ra Berluscòn stesso'Mangàn eroè', Berlusconì: 'DèllUtr dicè bene'http://www.estense.com/?module=displaystory&story_id=34702&format=html.

L televisiòn nazionalì

L creaziòn e' nu' gruppò e' canalì televisìv apparìv e' fattò in contràst cu a' leggè in vigorè e cu e' sentènz ra' Còrt costituzionalè chè, sin dal 1960 (n. 59/1960), avevà mostràt o' suo orientamènt in materià. nu' temà riprès pure dal cchiu' recènt pronunciamènt ro' 1981, aro' venivà riaffermàt a' mancànz e' costituzionalìtà nellipotès e' permettèr ad nu' soggètt privàt o' contròll e' na' televisiòn nazionalè, considerànd chesta possibilìtà, vistì e' spazì limitàt a disposizionè, comm na' lesiòn o' dirìtt e' libèrtà e' manifestaziòn ro' propeto pensierò, garantìt dallarticòl 21 ra' Costituzionè.

Tr pretorì ra Romà, Milanò e Pescarà (trà cui Giusèpp Casalborè) intervennèr o' 16 ottòbr 1984, disponènd - in basè o' codicè postàl dellepòc - o' sequèstr int'e' regiòn e' lorò competènz ro' sistèm ca' permettèv a' trasmissiòn simultaneà into pais dei tre canalì televisivì. In conseguènz e' ciò e ppe protestà, e' emittènt Fininvèst interessàt dal provvedimènt apposèr ncopp'o' videò nu' messaggiò, rinunciànd ad na' programmaziòn canonicà.

Dòp quàttr giornì, o' 20 ottòbr 1984, o' governò e' Bettìn Craxì, intervènn direttamènt int'a' questiòn apertà ra' magistraturà emanànd nu' decrèt leggè in gradò e' rimettèr in attivìtà o' gruppò. Ma o' 28 novèmbr o' Parlamentò, invecè e' convertìrl in leggè, o' rifiutàv in quantò incostituzionalè, permettènd a' magistratùr e' riprendèr laziòn penalè contrò Fininvèst. Craxì vàrò quindì o' 6 dicèmbr 1984 nu' nuovò decretò, ponendòl o' Parlamènt tramìt a' questiòn e' fiducià e ottenendòn lapprovazionè. a' Cortè Costituzionàl esamìnò a' leggè ">--> sul tre annì dopò,">-->, mantenendòl in vigorè, ma sottolineandòn a' dichiaràt transitoriètà.

L'approvazione">-->.

Lapprovaziòn ro' provvedimènt fu ra alcunì giustificàt int'a' strètt e maje celatà amicizià tra Bettìn Craxì e Silviò Berluscòn (Craxì è statò testimòn e' nozzè o' matrimoniò tra Berluscòn e Veronìc Lariò e padrìn e' battesìm e' Barbàr Berlusconì). sicond altrì, invecè, o' disègn e' modernizzaziòn ro' pais ro' segretariò socialìst passàv ppe o' scardinamènt ro' monopoliò culturàl ca' - attravèrs a' RAI - a' Democrazià cristiàn esercitàv 'ncoppa programmaziòn radiotelevisìv nazionalè; loligopoliò a cui si giunsè, pèrò, probabilmènt nun corrispondèv a' ratiò cu cui a' Cortè costituzionàl into 1976 (invocànd larticòl 21 ra' Costituzionè) avevà ammèss a laterè ra' concessionarià pubblìc nu' sistèm pluràl e' molteplìc retì, distribuìt ncopp'o' territoriò a livèll esclusivamènt localè. Il rappòrt cu Craxì fu documentàt nellarchiviò dellex-presidènt ro' Consigliò in cui fu trovàt pure na' lettèr a firmà e' Berlusconi:

Collabora a Wikiquote « Càr Bettìn graziè e' core ppe chello ca' aie fattò. So ca' nun è statò facilè e ca' aie dovutò mettèr ncopp'o' tavolò a' credibilìtà toja e a' autorìtà. toja Sperò e' ave' o' modò e' contraccambiartì. teng credùt giustò nun inserìr nu' riferimènt esplicìt o' toje nomè int'e' titolì-tv primà ra' riprès ppe nun espòrt oltrè misurà. Troverèm insièm o' cchiu' ambress o' modò e' fa' caccos e' megliò. nata vota graziè, dal profònd ro' cuorè. cu amicizià, toje Silvio.o' Psì, o' governò, Tangentopòl eccò e' cartè dellarchiviò Craxì - Repubblica.it »

Nèl 1990 cu a' lègg Màmmì si tornàv a legiferàr in materià e venivà stabilìt ca' nun si potevà esserè proprietàr e' cchiu' e' tre canali,">15-->, senzà lintroduzionè, pèrò, e' limitì ca' compromettessèr lestensiòn assùnt televisivamènt ra e' retì e' Berlusconì. Lapprovaziòn ra' leggè rinnovàv fortì polemìch e cinquè minìstr ro' Govèrn Andreottì si dimisèr ppe protestà. Berlusconì, essènd statè decisè pure normè vote' a impedìr posiziòn dominànt contemporaneamènt nelleditorià e' quotidianì, vennè costrètt a cederè e' propriè quotè ra' sociètà editrìc ro' 'Giornalè', vendendòl o' fratèll Paolò Berlusconi.

Nèl 1994 na' nova sentènz ra' Cortè (la n. 420) dichiaràv incostituzionàl partè ra' leggè, richiamànd a' necessìtà e' porrè limitì cchiu' strètt int'a' concentraziòn e' possedimènt in campò mediaticò.

Berluscòn continuà, quindì, ad operàr into settòr tramìt laziènd Mediasèt (natà into 1995, dallò scorpòr re' attivìtà televisìv ra' Fininvèst), cu concessiòn a valènz transitoria.

Aspètt controvèrs dellattivìtà politica

Fiùra:Liciò Gellì sui quotidiani.jpg
Liciò Gellì, "Maèstr Venerabilè" ra' loggià massonìc P2

Appartenènz a' loggià massonìc P2

L’iscriziòn e' Berluscòn a' loggià massonìc P2 avvièn o' 26 gennaiò 1978 int'a' sedè e' via Condòtt a Romà, allultìm pianò ro' palàzz ca' ospità o' gioiellèr Bulgarì insièm a Robèrt Gervasò http://news.kataweb.it/item/524397/licio-gelli-berlusconi-venne-iniziato-alla-p2-con-il-rito-della-spada; a' tessèr è a' n. 1816, codicè E. 19.78, gruppò 17, fascicòl 0625, comm risùlt dai documènt e ra e' ricevùt sequestràt a' capì ra' loggià. Berluscòn ha negatò a' sua partecipaziòn a' P2http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2000/03/08/bufera-su-berlusconi-la-p2-setta-segreta.html, ma ha ammèss in tribunàl e' esserè statò iscritto.http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2000/10/04/angius-silvio-ex-piduista-ricco.html Nellautùnn ro' 1988 (nèl corsò e' nu' procèss contrò duje giornalìst accusàt e' averlò diffamàt celebràt dal tribunàl e' Veronahttp://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1990/02/14/berlusconi-dal-giudice-per-un-interrogatorio-sull.html), Berluscòn dichiàrò: «Nòn ricòrd a' datà esattà ra' mia iscriziòn a' P2, ricòrd comunquè ca' è e' pocò anteriòr allò scandalò. [...] nun teng maje pagatò na' quotà e' iscrizionè, né maje me è statà chiesta»http://www.caffeeuropa.it/attualita/75lettere-berlusca.html.

Pèr talì dichiaraziòn o' pretòr e' Veronà Gabrièl Nigrò ha avviàt int'e' confrònt e' Berluscòn nu' procedimènt ppe falsà testimonianzà. o' termìn o' magistràt veronès ha prosciòlt in istruttorià limprenditòr perchè o' fattò nun costituìsc reatò http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1990/02/14/berlusconi-dal-giudice-per-un-interrogatorio-sull.html. Il sostitùt procuratòr generàl Stefàn Dragòn ha pèrò successivamènt impugnàt o' proscioglimènt http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1990/02/14/berlusconi-dal-giudice-per-un-interrogatorio-sull.html e a' Cortè dappèll e' Venezià ha avviàt nu' nuovò procedimènt in esitò o' qualè ha stabilìt ca' «Berlusconì, deponènd nnanze o' Tribunàl e' Veronà int'a' sua qualìtà e' teste-pàrt offesà, ha dichiaràt o' falsò» ma ca' «il reatò attribuìt all’imputàt va dichiaràt estìnt ppe intervenùt amnistia»http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1998/04/21/quando-berlusconi-testimonio-sulla-p2.html.

Successivamènt dichiàrò: "Nòn song maje statò piduistà, me mandaròn a' tessèr e io a' rispediì subitò o' mittentè: comunquè e' tribunàl hannò stabilìt ca' e' iscrìtt a' P2 nun commisèr alcùn reatò, e quindì esserè statò piduìst nun è titolò e' http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2000/03/08/bufera-su-berlusconi-la-p2-setta-segreta.html">demerito".http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2000/03/08/bufera-su-berlusconi-la-p2-setta-segreta.html In altrà occasionè, ha affermàt ca' a' P2 "pèr a' verìtà allorà apparìv comm na' normalissìm associazionè, comm si fossè nu' Rotàry, nu' Liòns, e nun ceràn motivì, ppe chello ca' si ne sapevà, ppe pensàr ca' a' cosà fossè diversà. Io resistètt assaie a da' a' mia adesionè, e poi o' fecì pecché Gervàs insistètt particolarmènt dicendòm e' rendèr ma cortesià personàl a lui". ">name="Guarinò"> giuann Ruggèr e Mariò Guarinò, 'Berlusconì: inchièst ncopp'o' signòr tv'.

Secònd a' Commissiòn parlamentàr d''inchiestà Anselmì a' loggià massonìc era "eversivà". Essà fu sciòlt cu unapposìt leggè, a' n. 17 ro' 25 gennaiò 1982.Sentenzà ra' Còrt Europeà dei dirìtt dell''uomò e' Strasburgò ro' 2 agostò 2001 (nèl casò Grandè Oriènt dItalià e' Palàzz Giustiniàn c. Italià), aro' si fa riferimènt a' leggè 17/82, "attuaziòn dellàrt. 18 ra' Costituziòn in materià e' associaziòn segrèt e chelle concernènt o' scioglimènt dellassociaziòn denominàt Loggià

La">P2".

L P2 era "unorganizzaziòn ca' miravà a prendèr o' possèss re' levè ro' poterè in Italià attravèrs o' «pianò e' rinascìt democraticà», nu' elaboràt a mezzà via tra nu' manifèst e nu' «studiò e' fattibilìtà». Contenèv na' sortà e' ruolìn e' marcià ppe a' penetraziòn e' esponènt ra' loggià int'e' settòr chiavì dellò Statò, indicaziòn ppe lavviò e' operè e' selezionàt proselitìsm e pure nu' preventìv dei costì ppe lacquisiziòn re' funziòn vitalì ro' ">potere".[http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2007/06/06/quegli-ex-affiliati-alla-p2-di-gellì.html ra repubblica.it. o' Pianò programmàv a' dissoluziòn dei partìt e a' costruziòn e' duje polì organizzàt in clùb territoriàl e settorialì; tendèv o' monopoliò dellinformazionè, o' contròll ra' banchè, a' Repubblìc presidenziàl e o' contròll ra' magistratùr ra partè ro' poterè politico.http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2007/06/06/quegli-ex-affiliati-alla-p2-di-gelli.htmlhttp://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1995/01/10/bettazzi-berlusconi-realizza-il-piano-di.html {{cita">name="Santi">Modello:Cìt news

Fiùra:Ricevuta di pagamento per liscrizione del dott. Silvio Berlusconi alla loggia massonica P2.gif
Ricevùt e' pagamènt ra' quotà e' iscriziòn e' Silviò Berluscòn a' Loggià P2.

Secònd o' fondatòr ra' P2 Liciò Gellì, Berluscòn "ha pigliato o' nostrò Piàn e' rinascità e o' ha copiàt quasì tutto". {{cita">name="BarbacettoP2">Modello:Cìt news pure o' vescòv e' Ivreà Giggino Bettàzz rimprovèr o' prìm govèrn Berlusconì, o' mument ra' sua cadutà (1995), e' esserè "lattuaziòn fattà e programmàt ra Berluscòn ro' Pianò e' rinascìt democratìc propòst ra' Loggià P2 già into http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1995/01/10/bettazzi-berlusconi-realizza-il-piano-di.html">1976".http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1995/01/10/bettazzi-berlusconi-realizza-il-piano-di.html Dàltr partè, laffermaziòn e' Gellì sottointènd na' certà estraneìtà e' Berluscòn o' tentatìv ca' a' loggià facette e' attuàr o' suo pianò, mentrè, o' e' là re' analogiè realì o apparentì, e' contàtt tra Berluscòn e personàgg legatì a' loggià appaiòn piuttòst concrèt e provàt e viaggiàn ppe e' vie deglì affarì, in particolàr attravèrs o' canalè internazionàl rappresentàt dal Bànc Ambrosianò. Nellorganigràmm complessìv ra' P2, incentratò, comm dettò, 'ncoppa segrèt penetraziòn dei cchiu' divèrs luoghì ro' poterè (finanzà, politicà, medià), o' ruolò dei giornàl e ra' televisiòn apparè decisivò. o' stessò Gellì ha pure affermatò: "Il verò poterè risièd int'e' manì e' chi ha in manò e' màss M.">media".M. Guarìn - F. Raugeì, 'Gl annì ro' disonorè', ediziòn Dedalò, 2006, pàg. 35.

A partìr dal 1985, e' archìv e' Gellì testimoniàn lintervènt ra' P2 nellacquisiziòn ra partè e' Berluscòn dell’allòr cchiu' diffùs settimanàl popolàr italiano ,">name="Guarino">, 'Tv Sorrìs e Canzoni'. {{cita">name="Teodori">Modello:Cìt newshttp://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/1990/01/14/la-benedizione-di-gelli.html a' transazionè, si vistà comm na' re' tantè compiùt allintèrn ra' stessà intricàt ragnatèl e' imprès legatè o' sistèm creditiziò vaticanò, risùlt quasì sul nu' passaggiò e' consègn ppe a' realizzaziòn ro' programmà. È o' giugnò ro' 1983 quann a' consociàt allestèr Ambrosiàn Groùp Bancò Comerciàl e' Managuà cedè a Berluscòn o' 52% ro' pacchètt azionariò ra' rivistà. A interessàrs dellaffàr song e' finanzièr Robèrt Calvì e Umbèrt Ortolanì. A seguìt ra' presentaziòn re' conclusiòn ra' Commissiòn parlamentàr d’inchièst 'ncoppa P.2, a' loggià fu sciòlt ppe leggè in ragiòn dei «finì eversivì» ca' si prefiggevà. Gellì fu condannàt e arrestatò, bènché o' riguàrd Berluscòn sostènn e' esserè «...sèmpr in curiòs attesà e' conoscèr qualì fattì o misfàtt sianò effettivamènt addebitàt a Liciò Gelli...».Modello:Cìt webModello:Cìt news

Al mument ro' suo ingrèss ufficiàl in politìc (1993), Berluscòn presèntò nu' partìt a' cui struttùr e progràmm parvèr ad alcunì, similì a chelle prefiguràt into disègn eversìv ra' P2: «Clùb aro' sianò rappresentatì... operatòr imprenditorialì, esponènt re' professiòn liberalì, pubblìc amministratorì» e sul «pochissìm e selezionatì» politìc e' professione. Fìn dal primò govèrn Berluscòn e' titolàr e' divèrs incarìch song risultàt appartenènt e' listè segrèt scopèrt int'a' residènz e' Liciò Gellì a Castigliòn FibocchiModello:Cìt news.

Il 13 marzò 2006 a' maggiorànz parlamentàr guidàt ra Berluscòn àpprovò na' modifìc dellarticòl 283 ro' Codìc Penalè 'ncoppa basè ro' qualè era statà messà sott' procèss (e poi assoltà) a' P2. o' testò precedènt era questò:

'Chiunquè commètt nu' fattò dirètt a mutarè a' costituziòn dellò Statò, o a' formà ro' Governò, cu mezzì nun consentìt dallordinamènt costituzionàl dellò Statò, è punitò cu a' reclusiòn nun inferiòr a dodicì annì.

ìl testò modificàt è invecè o' seguentè:

''Chiunquè, cu attì violentì, commètt nu' fattò dirètt e idoneò a mutarè a' Costituziòn dellò Statò o a' formà e' governò, è punitò cu a' reclusiòn nun inferiòr a cinquè anni.http://gazzette.comune.jesi.an.it/2006/60/3.htm

Conflìtt e' interessì

Un conflìtt e' interessì emergè in presènz e' proprietàr e' imprès ca' vengòn ad assumèr carìch pubblichè. a' contemporaneà propriètà e' sociètà e' assicurazionè, e' colòss delleditorià, e' imprès turistichè, e accussì vià, acuìsc chistu problèm int'a' figurà e' Silviò Berlusconi.

Secònd o' settimanàl britannicò 'Th Economìst', Berlusconì, int'a' sua doppià vestè e' proprietariò e' Mediasèt e Presidènt ro' Consigliò, detenèv o' contròll e' circà o' 90% ro' panoràm televisìv italiano. (EN) ">name="economistfit">Modello:Èn «Fìt to run Itàly?» dàll’'Economìst', 16 aprilè 2001. chesta percentuàl inclùd sia e' staziòn ra isso direttamènt controllatè, sia chelle su cui o' suo contròll può esserè esercitàt in manièr indirètt attravèrs a' nominà (o linfluènz 'ncoppa nominà) deglì organìsm dirigènt ra' televisiòn pubblicà. chesta tesì vienè respìnt ra Berluscòn ca' negà e' controllàr a' RAI. Eglì sottolineà o' fattò ca' durànt o' suo govèrn sianò statì nominàt presidènt ra' RAI perzone facènt riferimènt o' centrosinistrà, in primò luogò Lucià Annunziatà. Attualmènt o' presidènt ra' RAI è Claudiò Petrucciolì, e' centro-sinistrà, ppe'tramente' o' ruolò e' direttòr generàl è ricopèrt ra Claudiò Cappòn. D fattò durànt o' govèrn Berluscòn o' CdA ra' RAI era a maggiorànz e' nominà ra' Casà re' Libèrtà.

Il vastò contròll sui medià esercitàt ra Berluscòn è statò collegàt ra moltì osservatòr italiàn e stranièr a' possibilìtà ca' e' medià italiàn sianò soggètt ad na' realè limitaziòn re' libèrtà e' espressionè. L'Indagìn mondiàl 'ncoppa libèrtà e' stampà' ('Freedòm of the Prèss 2004 Globàl Survèy'), nu' studiò annuàl pubblicàt dallorganizzaziòn americàn Freedòm Housè, ha retrocèss lItalià dal gradò e' "Liberà" (Freè) a chello e' "Parzialmènt Liberà" (Pàrtly Free) namè = "FreedomHousè2004" > 'Màp of Prèss Freedòm 2004', dal sitò ra' 'Freedòm Housè' [13] 'ncoppa basè e' duje principàl ragionì, a' concentraziòn e' poterè mediatìc int'e' manì ro' Presidènt ro' consigliò Berluscòn e ra' sua famiglià, e o' crescènt abusò e' poterè ra partè ro' govèrn into contròll ra' televisiòn pubblìc RAI. Freedom">name="FreedomHouse2005statement">'Freedòm Housè Statemènt on Itàlys Prèss Freedòm Ratìng' New Yòrk, 21 novèmbr 2005 [14] Lindagìn dellànn successìv ha confermàt chesta situaziòn cu laggravànt e' ulteriòr perdìt e' posiziòn in classifica. namè ">="FreedomHousè2005"> 'Màp of Prèss Freedhòm 2005', dal sitò ra' 'Freedòm Housè' [15]

Reportèr senzà frontierè dichiàr inòltr ca' into 2004, «Il conflìtt dinterèss ca' coinvòlg o' primò minìstr Silviò Berluscòn e o' suo vastò imperò mediatìc nun è nata vota risòlt e continuà a minacciàr a' libèrtà despressione».http://www.rsf.org/article.php3?id_article=10148 Nellaprilè 2004, a' Federaziòn Internazionàl dei Giornalistì si uniscè e' critichè, obbiettandòs o' passaggiò e' na' leggè firmàt ra Càrl Azegliò Ciampì into 2003, ca' e' detrattòr e' Berluscòn ritengòn sia destinàt a proteggèr o' suo contròll dichiaràt ro' 90% dei medià nazionali.http://www.ifj-europe.org/

L stessò Berlusconì, ppe rispondèr e' critìch su nu' suo conflìtt e' interessì, pochì iuorni primà re' eleziòn politìch ro' 2001, in unintervìst o' 'Sundày Timès' annuncìò e' avèr contattàt tre espèrt stranièr («ùn americanò, nu' britannìc e nu' tedescò»"), e' cui pèrò nun facette e' nomì, ca' o' consigliassèr into trovàr na' soluziòn a' questionè. Pochì iuorni aropp' ribàdì o' TG5 a' sua decisionè, specificànd che: Modello:Quotè cui fecerò eco e' parolè ro' presidènt e' AN Gianfrànc Finì e e' altrì politìc ra' CdL, e' qualì int'e' iuorni seguènt confermaròn cchiu' vote' chè, in casò e' vittorià e' elezionì, lintenziòn ro' govèrn era chella e' presentàr entrò e' primì 100 iuorni nu' disègn e' leggè ppe risolvèr a' questiòn tramìt nu' blìnd trùst. nun vennèr maje resì notì e' nomì dei tre espèrt stranièr ca' si sarebbèr dovutì occupàr ra' questionè, ma vennè presentàt nu' disègn e' leggè, poi approvatò, ca' regolamentàv o' conflìtt dinteressè.

Il centrosinistrà, o' govèrn dal 1996 o' 2001, nun intervènn invecè ncopp'o' temà ro' conflìtt dinteressì. into 2003 Luciàn Violantè, allorà capogrùpp DS a' Camerà, dichiàrò in Parlamènt ca' o' centrosinìstr avevà datò into 1994 a' garanzià a Berluscòn e Lettà ca' e' "televisiòn nun sarebbèr statè toccatè" cu o' cambiò e' governò. Inòltr sottolinèò ca' into 1994 ha votatò a favorè ppe leleggibilìtà e' Berluscòn a deputàt quann essà fu contestàt (la Costituziòn negà leleggibilìtà ppe e' concessionàr dellò Statò) e rimàrcò o' fattò ca' durànt o' govèrn e' centrosinìstr o' fatturàt e' Mediasèt era cresciùt e' 25 volteIl discòrs e' Violànt a' Camerà riportàt ra nu' documentariò e' Sabìn Guzzantì http://www.youtube.com/watch?v=GJUamGyaANY.

A tuttògg o' conflìtt e' interèss nun è statò nata vota risòlt ra nessùn governo.http://www.associazionedeicostituzionalisti.it/dibattiti/conflitto/pace.html

I rappòrt col munno dellinformazione

Dichiaraziòn contrò Biagì, Santòr e Luttazzi

Modello:Vèd anche

Fiùra:Berlusconi-Biagi.jpg
Berluscòn e Biagì into 1986

Il 18 aprilè 2002, durànt a' visità e' Statò a Sofià in Bulgarià Berlusconì, ra circà nu' annò Presidènt ro' Consigliò rendè na' assaì discùss dichiaraziòn (soprannominàt dai suoì oppositòr o' "diktàt bulgarò" o l"edìtt e' {{quote|L'uso">Sofia"):

Collabora a Wikiquote « Lùs ca' Biagì, comm si chiamà quellaltrò...? Santorò, ma laltrò... Luttazzì, hannò fattò ra' televisiòn pubblicà, pagatà coi renari e' tuttì, è nu' uso criminosò. E io credò ca' sia nu' precìs doverè ra partè ra' nova dirigènz e' nun permettèr cchiu' ca' chistu avvengà. »

I tre nun vennèr cchiu' chiamàt a condùrr progràmm in RAI: e' fattò a' nova dirigènz RAI insediatàs allepòc ro' govèrn Berluscòn e ra essò spronàt a prendèr provvedimentì, espùls Biagì, Santòr e Luttàzz ra tuttè e' programmaziòn televisivè. L situaziòn perdùrò finò o' 2006 quandò, in seguìt ad azionì giudiziariè ca' li hannò vistì vincènt 'ncoppa dirigènz RAI, Biagì e Santòr hannò riprès a condùrr progràmm giornalisticì.

L leggè Gaspàrr e o' lodò Retequattro

Modello:Vèd anche L situaziòn e' Retequattrò è incèrt ra' finè deglì ànn ottantà, aro' si inizìò a discutèr e' 'concentraziòn dei mezzì e' informazionè', in seguìt allacquìst ra' Mondadòr ra partè e' Fininvèst. Talè situaziòn perdùr tuttògg nonostànt a' giurisprudènz si è pronunciàt in cchiu' occasiòn 'ncoppa destinaziòn ro' canalè, o' qualè avrèbb dovutò migràr dal sistèm analogìc a chello digitàl e e' cui frequènz analogìch sarebbèr dovutè passàr ad nu' divèrs concessionariò, vincitòr legittìm ra' garà dappaltò: Francèsc e' Stefanò, proprietariò dellemittènt televisìv Euròp 7 . Còn a' lègg Gasparrì Retequàttr ha potutò invecè continuàr a trasmettèr in chiarò senzà risolvèr a' succitàt discriminazionè. Talè leggè a lugliò 2006 è statà bocciàt dallUniòn Europeà, ca' ha chièst allItalià e' cambiàr e' regolè 'ncoppa tv, altrimènt scatterèbb na' multà e' 300.000 eurò o' giorno.Modello:Cìt web

Dissapòr cu a' TV pubblica

Berluscòn ha sempe avutò rappòrt contrastàt cu a' televisiòn pubblicà, ra isso spessò accusàt e' esserè, si nun totalmènt schieràt a sinistrà, ppe gràn partè controllàt dai partìt dellopposiziòn (soprattùtt Raitrè, definìt ra Berluscòn «unà macchìn ra uerra contrò o' Presidènt ro' Consigliò»). chesta visiòn è ovviamènt ribaltàt sicond o' puntò e' vistà dei suoì oppositòr ca' o' accusàn e' averlà pesantemènt occupàt into periòd in cui è statò capò ro' governò.

È ro' 12 marzò 2006 (durànt a' campàgn elettoràl ppe e' eleziòn politichè) a' polemicà, in occasiòn ro' progràmm e' Raitrè, "In 1/2 h" ('In mezzorà'), tra Berluscòn ca' accusàv a' conduttrìc Lucià Annunziatà e' muovèrs 'ncoppa basè e' posiziòn e' pregiudiziò int'e' suoì confrònt e e' apertà partigianerià in appoggiò ra' sinistrà, e a' giornalìst stessà ca' e' rimproveràv lincapacìtà e' trattàr cu e' giornalistì. Silviò Berluscòn lascìò o' studiò aropp' 17 minuti.o' video

Divulgaziòn dellintercettaziòn ra' telefonàt cu Saccà

Nèl dicèmbr 2007 è statò divulgàt laudiò e' na' intercettaziòn telefonìc e' nu' dialòg tra Berlusconì, allorà capò dellopposizionè, e Agostìn Saccà, direttòr generàl ra' RAI ca' ha provocàt reaziòn e' scandàl int'e' media.Modello:Cìt web Lintercettaziòn provenìv ra uninchièst ra' procùr e' napule ca' vedevà Berluscòn indagàt ppe corruzione.Modello:Cìt web

Nèll telefonàt si ascòlt Saccà esprimèr na' posiziòn e' appassionàt appoggiò politìc a Berluscòn e e' critìc ppe o' comportamènt deglì alleatì. Berluscòn sollecìt Saccà a mandàr in ondà na' trasmissiòn volutà ra Umbèrt Bossì e Saccà si lamènt ro' fattò ca' ci song perzone ca' hannò diffùs vocì su chistu accòrd provocandògl problemì. Berluscòn poi chiedè a Saccà e' da' na' sistemaziòn in na' fictiòn ad na' uagliona spiegànd in modò assaie esplicìt ca' chistu servirèbb ppe nu' scambiò e' favorì cu nu' senatòr ra' maggiorànz ca' o' aiuterèbb a far caderè o' governò. Saccà salutà esortànd Berluscòn a impadronìrs ra' maggiorànz quantò primà possibile.Modello:Cìt web

Berluscòn ha sostenùt in sua difesà: "lo sannò tuttì into munno dellò spettacolò, in certè situaziòn in Rai si fatica soltànt si te prostituìsc o' si si e' sinistrà. Io teng fattò divèrs intervènt ppe personàgg ca' nun song e' sinìstr e ca' song statì messì completamènt ra partè ra' {{cita">Rai".Modello:Cìt web

Il casò Carfagna

Modello:Vèd anche Nèl quàrt govèrn Berlusconì, lonorevòl Marà Carfagnà, ex showgìrl, è statà sceltà ppe ricoprìr o' ruolò e' minìstr re' Parì Opportunìtà.

Secònd o' quotidiàn argentìn 'El Clarìn' alcunè intercettaziòn avrebbèr prodòtt materiàl nun penalmènt rilevànt riguardànt presùnt favorì sessuàl ottenùt dal premièr Berluscòn in cambiò ra' poltròn ra ministro. Modello:Cìt news e' talì intercettaziòn esisterebbèr ormaì sul copiè, essènd statì distruttì, a' sensì ra' leggè, e' originàl in quantò nun rilevànt a' finì ro' procèss ppe corruziòn a caricò e' Berlusconi. Modello:Cìt web


Dellesistènz re' intercettaziòn parlaròn primà Sabìn Guzzantì durànt a' manifestaziòn e' piàzz Navonà l8 lugliò 2008, Modello:Cìt news poi o' deputàt PdL Paòl Guzzantì ncopp'o' suo blòg, ritenènd esistessèr «proporzionàt motivì ppe temerè ca' a' signurina in questiòn occupì o' postò ppe motivì ca' esulàn ra' valutaziòn re' sue capacìtà e' servitòr dellò Statò, sia purè apprendista». Modello:Cìt web


L dichiaraziòn sortiròn na' citaziòn in sedè civilè ppe Sabinà Guzzanti. Modello:Cìt web pure o' padrè, o' deputàt PdL Paolò Guzzànt arrivà na' minaccià e' querelà, a cui rispondè: "Mi è capitàt e' imbattèrm in personè, parlò e' membrì ro' parlamentò, ca' me hannò raccontàt e' ave' lettò e' intercettaziòn e e' ave' ra essè trattò certè sensaziòn e a lorò parerè fondàt 'ncoppa vicendà. si dovèss esserè chiammat ra nu' magistràt ppe difendèrm sareì prontò a ricere e' nomì e' chisti autorevòl membrì ro' parlamentò", a' vicènd si conclùd quindì cu na' riconciliaziòn formàl e cu na' precisazionè:" Parlàv e' na' questiòn cchiu' generalè: si e' minìstr debbàn esserè nominàt sul pecché in rappòrt assaie http://www.ilmessaggero.it/articolo.php?id=34097&sez=HOME_INITALIA&ctc=40«vorrei">personali".http://www.ilmessaggero.it/articolo.php?id=34097&sez=HOME_INITALIA&ctc=40«vorreì chiuderè, ppe partè mia e unilateralmentè, sempe prontò ad affrontàr o' procèss penalè ca' me è statò preannunciatò, a' questiòn cu Marà Carfagnà. [...] Marà Carfàgn nun è o' mie obiettìv e e' mandò idealmènt na' rosà biancà in segnò e' pacè» /> Modello:Cìt web «Un rosà biancà comm segnò e' pacè è sempe ben accètt prendò attò re' scusè e considèr chiusà a' vicendà» /> Modello:Cìt web


Procedimènt giudiziàr a caricò e' Berlusconi

Modello:Vèd anche Silviò Berluscòn è statò oggètt e' numeròs procedimènt penalì, nisciuno dei qualì si è conclùs cu na' sentènz definitìv e' condanna.

Alcùn e' chisti procedimentì song statì archiviàt in fasè e' indaginè; a seguìt e' altrì è statò instauràt nu' procèss into qualè Berluscòn è statò assoltò. In altrì processì, infinè, song statè pronunciatè, in primò gradò o in appellò, sentenzè e' condànn ppe reatì qualì corruzionè giudiziarià, finanziamènt illecìt a partìt e fàls in bilanciò. In alcunì casì, aropp' nu' esitò ro' primò o ro' sicond gradò e' giudiziò sfavorevòl a Berlusconì, e' procedimènt nun si song conclùs cu na' sentènz e' condannà: ciò graziè a sopravvenùt amnistià, o' riconoscimènt e' circostànz attenuànt chè, influènd 'ncoppa determinaziòn ra' penà, hannò comportàt o' sopravvenìr ra' prescrizionè o' a nuovè normè, moltè vote' promulgàt dal suo stessò governò, ca' hannò modificàt e' cazz e a' struttùr e' talunì reatì a isso contestatì, comm into casò ra' depenalizzaziòn ro' reatò e' fàls in bilanciò. Dettè normè, approvàt in Parlamentò ra' maggiorànz e' centro-destrà, in talunì casì hannò impòst na' valutaziòn e' nun rilevànz penalè e' alcunì dei fattì contestatì, poìché o' fattò nun è cchiu' prevìst ra' leggè comm reatò; in altrì casì a' relatìv riduziòn re' cazz prevìst ppe e' nuovè fattispeciè e' reatò ha fattò sì ca' e' termìn e' prescriziòn maturassèr primà ca' fossè pronunciàt sentènz definitivà.

D seguìt vienè fornìt nu' schemà re' sentenze: style="font-sizè:90%; bordèr:0px; paddìng:2px;

Tipò e' sentenzà Procedimentò
Sentènz e' nun dovèrs procederè Reatì estìnt ppe prescrizionè
  • Lodò Mondadorì, corruziòn giudiziarià (attenuànt generichè, sentènz definitivà)
  • Casò All Iberiàn 1, 23 miliàrd e' lirè in tangènt a Craxì (sentènz definitivà)
  • Casò Lentinì, falsò in bilanciò (sentènz definitivà)
Reatì estìnt ppe intervenùt amnistià
  • Falsà testimoniànz P2 (amnistià applicàt in fasè istruttorià)
  • Terrèn Macheriò, imputaziòn ppe nu' dei duje falsì in bilanciò
Sentènz e' assoluziòn Assoluziòn ppe variaziòn ra' leggè (il fattò nun costituìsc cchiu' reatò)
  • Casò All Iberiàn 2, falsò in bilanciò (sentènz definitivà)
  • Sme-Ariòst 2, falsò in bilanciò (stralciàt in basè a' nova leggè ncopp'o' falsò in bilanciò)
Altrè assoluzionì
  • Sme-Ariòst 1 - imputaziòn su vendìt Irì, corruziòn giudiziarià (sentènz e' e' gradò)
  • 4 Tangènt a' guardià e' finànz (assòlt ppe nun avèr commèss o' fattò, sentènz definitivà)
  • Medusà cinematograficà, falsò in bilanciò (assòlt in quantò ppe a' sua ricchèzz potrèbb nun essersèn accortò, sentènz definitivà)
  • Sme-Ariòst 1 - corruziòn in attì giudiziàr ppe duje versamènt a Renàt Squillantè (assoluziòn ppe nun avèr commèss o' fattò e pecché o' fattò nun sussistè, sentènz definitivà)
  • Terrèn Macheriò, imputaziòn ppe appropriaziòn indebità, frodè fiscalè, e nu' dei duje falsì in bilanciò (sentènz definitivà)
  • Dirìtt televisivì, falsò in bilanciò, frodè fiscalè, appropriaziòn indebìt (il fattò nun sussistè, sentènz definitivà)
Procedimènt archiviatì
  • Bilànc Fininvèst, falsò in bilanciò e appropriaziòn indebìt (archiviàt a causà ra' nova leggè ncopp'o' falsò in bilanciò varatà dal govèrn Berlusconì)
  • Consolidàt Fininvèst, falsò in bilanciò (archiviàt in basè a' nova leggè ncopp'o' falsò in bilanciò varatà dal govèrn Berlusconì)
  • spartiziòn pubblicitarià Rai-Fininvèst
  • traffìc e' drogà
  • tangènt fiscàl Pày-tv
  • Stragì 92-93, concòrs in stragè
  • Concòrs estèrn in associaziòn mafiòs assièm a Marcèll Dell''Utrì, riciclaggiò e' sord sporcò
Procedimènt in corsò
  • Tangènt a Davìd Mìlls, corruziòn giudiziarià (rinviàt a giudiziò)
  • Corruziòn int'e' confrònt senatòr ppe far caderè o' govèrn Prodì (attì trasferìt ra napule a Romà ppe incompetènz territorialeModello:Cìt news

)


Il 30 gennaiò 2008 Silviò Berluscòn è statò prosciòlt ra' e' seziòn penalè ro' Tribunàl e' Milanò ppe laccùs e' fàls in bilanciò into procèss SME, in quantò o' fattò commessò, a seguìt ra' rifòrm promòss dal govèrn Berluscòn II Modello:Cità web; Modello:Cità web , nun costituìsc cchiu' reato.

Dibattitò

S moltì dei procedimènt giudiziàr contrò Berlusconì, alcunì dei qualì nata vota in corsò, cè accesò dibattìt tra e' suoì sostenitòr e e' suoì detrattori.

  • Berluscòn ed e' suoì sostenitòr affermàn ca' tuttì e' procèss relatìv a' sua attivìtà imprenditoriàl song cominciàt aropp' a' sua 'discès in campò', ed esclusivamènt a scopò persecutoriò int'e' suoì confrontì. Sostengòn ca' talì processì, ca' ritengòn basatì su merè illaziòn (spèss definitè, singolarmentè, "teoremì") privè e' riscòntr probatoriò, sianò statì istruìt nellambìt e' na' persecuziòn giudiziarià orchestràt re' 'tògh rossè', ossià ra magistràt vicinì a' partìt e e' ideologiè e' sinìstr (iscrìtt a 'Magistratùr democraticà'), ca' utilizzerebbèr illegittimamènt a' giustizià a finì e' lottà politica. ">name="VespaLaScossà"> Silviò Berluscòn intervistàt ra Brùn Vespà into librò 'Là scossà' (Brunò Vespà, 2001, Mondadorì, ISBN) Dichiarazioni">name="togherosse">Dichiaraziòn ro' 21 lugliò 1994, 5 aprilè 1995, 16 gennaiò 1996, 8 agostò 1998, 17 marzò 1999 riportàt ncopp'o' librò 'Lè millè ballè blù', pp. 73, 77-79, 87 (Petèr Gomèz e Marcò Travagliò, 2006, Rizzolì, ISBN). A chistu proposìt Fedèl Confalonierì dichiàrò ca' si Berluscòn nun fossè entràt in politìc fusse statò condannàt o costrètt o' fallimento. [[Fedele">name="PrevitiSuScecaInCampo">Fedèl Confalonierì intervistàt su 'l Repubblicà' ro' 25 giugnò 2000, p.11: «La verìtà è chè, si Berluscòn nun fossè entràt in politicà, si nun avessè fondàt Forzà Italià, nuje oggì saremò sott' nu' pontè o in galerà cu laccùs e' mafià. Col cavolò ca' portavàm a casà o' proscioglimènt into Lodò Mondadori». Essì affermàn inòltr ca' Berluscòn è asciuto a capa altà ra tuttì e' processì, pienamènt scagionàt ra ognì accusà.

. Essì inòltr sottolineàn chè, sebbèn Berluscòn nun abbià maje subìtò alcunà condànn definitivà, a' maggiòr partè re' pronùnc e' proscioglimènt nun song e' naturà assolutorià: alcunì e' lorò affermàn chè, si avessè volutò ca' fossè riconosciùt a' proprià innocènz pure in talì processì, avrèbb potutò rinunciàr espressamènt a' prescrizione

. Riguàrd e' accusè e' parzialìtà dei giudicì, infinè, essì osservàn ca' Berlusconì, rispètt ad altrì imputatì, abbià o' contrariò giovàt ro' vedèrs riconoscèr dai giudìc e' attenuànt generiche'Art. 62 bis Codicè penalè - Attenuànt generichè: o' giudicè, indipendentemènt ra e' circostànz prevedùt nellàrt. 62, può prendèr in consideraziòn altrè circostànz diversè, qualòr e' ritèng talì ra giustificàr na' diminuziòn ra' penà. Essè song consideratè, in ognì casò, a' finì ra' applicaziòn e' chistu capò, comm na' solà circostanzà, a' qualè può pure concorrèr cu na' o cchiu' re' circostànz indicàt into predètt articòl 62.' a' concessiòn re' attenuànt generìch è dunquè rimèss a' valutaziòn discrezionàl ro' giudice..

Accùs e' promulgaziòn e' leggì "ad Con">personam"

Còn a' locuziòn 'lègg ad personàm' si intènd nu' provvedimènt promulgàt 'àd hòc' a scopì prettamènt personali.

Durànt e' govèrn Berluscòn succedutìs tra o' 1994 e o' 2006 o' Parlamènt ha varatò na' seriè e' provvedimènt legislatìv aspramènt contestàt dallopposiziòn e ra alcunì settòr ra' stampà e' qualì ritenevàn ca' chisti provvedimènt fossèr statì promulgàt appositamènt ppe favorìr a' posiziòn e' Berlusconì. Dettè leggì, sicond a' lorò opinionè, sarebbèr collegàt sia o' conflìtt e' interèss ro' politico-imprenditorehttp://www.repubblica.it/2008/05/sezioni/politica/rai/pd-polemiche/pd-polemiche.html, sia ro' politìc imputàt int'e' procèss in corsohttp://canali.libero.it/affaritaliani/leggiadpersonamscontroberlusconilega160608.html. Altr nata vota riferibìl a familiàr o collègh e' partitohttp://www.repubblica.it/2004/j/sezioni/politica/previtiemenda/passaaula/passaaula.html. Tr cheste vi sarebberò:

  • modifìch strutturàl e e' penà a' disciplìn ro' fàls in bilanciò (lègg n. 61/2002)
  • a' leggè sullè rogatoriè (lègg n. 367/2001)
  • lintroduziòn ro' divièt e' sottoposiziòn a procèss re' cinquè cchiu' altè carìch dellò Statò tra e' qualì o' presidènt ro' Consigliò in carica ("Lòd Schifanì", 140/2003), dichiaràt incostituzionàl ra' Cortè costituzionàl e ripropòst int'a' attuàl legislatùr comm Ddl cu alcunè modifìch resè necessariè dai rilièv ra' Cortè [16].
  • a' "leggè Ciramì" ncopp'o' legittìm sospètt (Lègg n. 248/2002)
  • a' riduziòn ra' prescrizionè (chè cancellàv gràn partè dei fattì oggètt e' contestaziòn into procèss sui dirìtt TV versò Berluscòn e favorìv a' scarceraziòn dellamìc e collèg e' partìt Cesàr Previtì) ("Lègg ex-Ciriellì", 251/2005)
  • lestensiòn ro' condòn ediliziò e' zonè protètt (lègg delegà 308/2004) (comprensìv a' villà "La Certosà" e' propriètà e' Berlusconì)
  • a' leggè "Lègg Pecorellà" (lègg n.46/2006), propòst dal parlamentàr Gaetàn Pecorellà, avvocàt e' Silviò Berlusconì, ca' sancìv linappellabilìtà ra partè ro' pubblìc ministèr ppe e' sol sentènz e' proscioglimento (DL n. 3600), bocciàt quasì integralmènt into 2007 ra' Còrt Costituzionalehttp://www.repubblica.it/2007/01/sezioni/politica/pecorella-uno/pecorella-uno/pecorella-uno.html
  • a' lègg Gasparrì ncopp'o' riordìn ro' sistèm radiotelevisìv e re' comunicazioni (Leggè 112/2004)
  • o' Lodò Alfanò, riproposiziòn ro' Lodò Schifanì, emanàt pocò primà ra' conclusiòn ro' procèss ppe corruziòn dellavvocàt Davìd Mìlls in cui o' Presidènt Berluscòn era coimputatò.
  • a' propòst e' aumentàr lIVA 'ncoppa pày tv Sky Italià dal 10% o' 20% ha suscitàt nellopposiziòn (principalmènt ppe vocè e' Antoniò e' Pietro)Fonte divèrs polemìch poìché vienè vistò in chistu provvedimènt nu' desideriò e' aiutàr Mediasèt penalizzànd a' principàl concorrènz privatà.

Anch si nun rièntr into noverò re' leggì, putimme citarè a tal proposìt o' ricòrs ro' govèrn contrò a' leggè ra' regiòn Sardegnà o' divièt e' costruìr a menò e' duje chilomètr ra e' costè (ricòrs n. 15/2005 a' leggè regionàl 8/2004) (chè bloccavà, tra laltrò, ledificaziòn e' "Costà Turchesè", insediamènt e' 250.000 metrì cubì ra' Edilizià Altà Italià e' Marìn Berlusconi).

Dichiaraziòn e battùt controversè

Un trattò distintìv ro' modò e' porsì e' Berluscòn int'e' confrònt ro' pubblìc è o' frequènt ricòrs allùs e' battùt ironìch e/o sarcastìch chè, insièm a' narraziòn e' barzellettè, hannò leffètt e' "freddarè" e' interlocutorì. chesta sua caratteristìc è assaie criticàt dai suoì detrattorì, ca' ritengòn talì battùt offensìv int'e' confrònt dellavversariò e pocò idoneè o' ruolò istituzionàl ca' ricopre.http://www.corriere.it/esteri/08_novembre_10/sito_berlusconi_is_not_speaking_name_5685084e-af21-11dd-bbcd-00144f02aabc.shtml e' suoì sostenitòr ritengòn ca' lumorìsm e' Berluscòn sia partè integrànt ra' sua immagìn pubblìc e' omm dellottimìsm e ra' speranzà. Tuttavià, nun e' radò chesta tendènz lhà portàt a dichiaraziòn ca' poi ha smentitò, ritrattàt o declassàt a battùt umoristichè. Altrè voltè, talì dichiaraziòn hannò fattò temerè ripercussiòn int'e' rappòrt internazionali.http://partitodemocratico.gruppi.ilcannocchiale.it/?t=post&pid=2032764 http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2008/09/22/italia-iran-crisi-su-ahmadinejad.html

Neì confrònt delleurodeputàt Martìn Schulz

Durànt na' sedutà ro' Parlamènt Europeò, Berluscòn ha replicàt alleurodeputatò socialistà tedescò Martìn Schùlz, o' qualè in nu' intervènt avevà criticàt o' premièr italiàn ppe e' suoì guaì giudiziàr e o' avevà accusàt e' esportàr o' conflìtt e' interèss into restò dEuropà, dicendò: «Signòr Schùlz, so ca' in Italià cè nu' produttòr ca' sta a ffa' nu' fìlm sui campì e' concentramènt nazistì. a' suggerìrò ppe o' ruolò e' kàpò, lei fusse perfetto..."». ">name="kapobbc">[http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europè/3037386.stm Berluscòn in EU "Nazì" slùr, su BBC nèws, 2 lugliò 2003. ">name="kaporai">[http://www.rai.it/news/articolonèws/0,9217,57187,00.html Semèstr Ue, debùtt italiàn tra e' polemichè, Rai net nèws, 2 lugliò 2003. Video">name="kapovideo">Videò dellò scòntr tra Berluscòn e Martìn Schùltz versiòn brevè (formàt reàl playèr), versiòn completà cu elemènt nun neutrali. Laùl aropp' liniziàl stupòr reàgì cu urlà e' disapprovaziòn int'e' confrònt ro' premièr. In seguìt Berluscòn dichiàrò: «Erà sul na' battùt ppe cui è scoppiàt a riderè l’intèr Parlamentò. Un’osservaziòn e' ventì secònd poìché volevò allentàr l’atmosferà. a' vicènd è statà enormemènt gonfiàt ra' sinistra». namè= ">"battuteberlusconi">[http://www.corriere.it/politica/08_novembre_07/battute_incompreso_berlusconi_obama_stella_5a418012-ac96-11dd-8da9-00144f02aàbc.shtml Dai «cinès bollitì» e' cornà. e' battùt e' Silviò lIncompreso Successivamènt o' Cavalièr aggiunsè: «In Italià tengòn bancò ra decènn storièll sull’Olocaustò. e' italiàn sannò scherzàr sullè tragediè ppe superarlè», provocànd e' protèst ra' comunìtà ebraica. namè= "battuteberlusconì" />e' ebreì contrò o' premièr "Unoffès aglì italianì", a' Repubblicà, 2 lugliò 2003

In occasiòn ra' riuniòn dei minìstr deglì Esterì a Caceres

Durànt a' fotò e' gruppò dei minìstr deglì Esterì, int'a' cìttà spagnòl e' Cacerès, Berluscòn ca' allepòc era titolàr ad interìm ra' Farnesinà, facette e' cornà ad nu' collegà. aropp' e' polemichè, o' Cavalièr spiègò ca' lavèv fattò sul ppe far divertìr nu' gruppò e' giun boy-scout. namè= "battuteberlusconì" />

In conferènz stampà cu Putin

Durànt na' conferènz stampà cu lallòr presidènt uscènt ra' Russià, Vladimìr Putìn, aropp' ca' na' giornalìst avevà postò o' leadèr russò na' domànd su na' sua presùnt relaziòn cu na' giovàn ginnàst e Putìn si era rifiutàt e' rispondèr Berluscòn mìmò na' mitragliatricè ca' sparàv 'ncoppa cronistà. a' vicènd provocò polemìch ppe via dellàlt nummero e' giornalìst assassinàt in Russia. namè= "battuteberlusconì" />

Còl premièr danesè Rasmussen

Durànt na' conferènz stampà successìv ad nu' vertìc dei leadèr dellUniòn Europeà, Berluscòn giudìcò o' prìm ministrò ra' Danimarcà Andèrs Fògh Rasmussèn comm "il premièr cchiu' bellu dEuropà" aggiungènd ca' 'lò presentèrò a mia mogliè pecché è assaie cchiu' bellu e' Cacciarì... sicond chello ca' riceno in giro'. namè= "battuteberlusconì" />

Gl orològ regalàt durànt o' discòrs e' Chirac

Nèl corsò e' nu' G8 in Canadà, ppe'tramente' lallòr presidènt francesè Chiràc tenevà o' suo interventò, Berluscòn si àlzò e inizìò a distribuìr orològ aglì altrì capì e' Govèrn presentì. Moltì, tra cui o' quotidianò inglès Thè Timès, giudicaròn o' gestò comm nu' segnò e' sprèzz politìc int'e' confrònt e' Chiràc e deglì altrì politìc presenti. namè= "battuteberlusconì" />

L tv palestinesè

D ritòrn ra na' visità in Mediò Orientè, Berluscòn spiègò ad na' giornalìst ca' Arafàt e' avevà chièst e' aprirè nu' canalè televisìv int'a' striscià e' Gazà e ca' isso avrèbb mandàt Striscià a' notizia. namè= "battuteberlusconì" /> Modello:Citaziòn necessaria

Loperaià russà

In visità ufficiàl in nu' stabilimènt in Russià ra' Merlonì, si avvicìnò ad nu' gruppò e' operaiè e ne bacìò na' ncopp'o' voltò. o' quotidiàn russò Kommersànt paràgonò Berluscòn a' "teppìst ca' aspettàn neglì andròn bui e' ragàzz ca' rincasano". namè= "battuteberlusconì" />

Còn a' Cina

Nèl corsò ra' campàgn elettoralè ro' 2006, Berluscòn dichiàrò ad nu' comiziò ca' e' comunistì cinesì, a' tiemp e' Maò, bollivàn e' bambìn ppe concimàr e' campì. o' Ministèr deglì Esterì cinesè protèstò giudicànd e' parolè ro' Cavalièr comm "affermaziòn infondatè" e minaccìò e' far saltàr e' relaziòn fra Cinà e Italia. namè= "battuteberlusconì" />

Còn lArabià Saudita

Aì giornalìst ca' e' chiedevàn si ritenèss necessariò nu' rimpàst ro' governò rispòs ca' "nòn si occupàv e' pastè alimentarì" aggiungènd ca' aropp' a' visità in Arabià Saudità isso mangiàv sul risò in bianco. namè= "battuteberlusconì" /> o' Minìstr deglì Esterì saudìt invìò na' lettèr e' protèst o' suo omològ italiano.

Còn a' Finlandia

Dòp ca' Parmà fu proclamàt sedè dellagenzià alimentàr europeà, Berluscòn spiègò ca' lagenzià nun fusse maje potutà i' a Helsinkì pecché e' finlandès vannò assaie fierì ra' rennà marinàt e ro' pescè cu a' polentà, ppe'tramente' nun sannò nimmanco còsè o' prosciuttò. Inòltr aggiùns ca' avevà convìnt a' presidènt finlandesè, Tàrj Halonèn a ritiràrs sfoderànd e' sue "dotì e' playbòy". a' presidènt Halonèn convocò lambasciatorè italiàn e invìò na' protèst ufficialè, ppe'tramente' e' associaziòn e' produttòr finlandès minacciaròn o' boicottaggiò dei prodòtt alimentàr italiani. namè= "battuteberlusconì" />

L scarpè o' vertìc europeo

Durànt nu' verticè, Berluscòn spiègò ca' isso era dipìnt ra' stampà comm nu' bassòtt ca' portàv e' tacchì rialzàt int'e' scarpè. ppe dimostràr ca' nun era còsì, si è toltò na' scarpà e lhà messà ncopp'o' tavolò mostrànd a tuttì ca' appùnt nun avevà e' tacchì alti. namè= "battuteberlusconì" />

Linferiorìtà ra' cultùr islamicà

Altr episodiò ca' facette discutèr fu a' battùt sullinferiorìtà ra' cultùr islamicà rispètt a chella occidentalè, pronunciàt pocò aropp' e' attentàt dèll11 settèmbr 2001.http://www.repubblica.it/online/mondo/italiadue/berlusconi/berlusconi.html

S Mussolini
Silviò Berluscòn salutà e' intervenùt ad nu' comiziò elettorale

Intervistàt ra nu' settimanàl inglesè, affèrmò ca' Mussolinì nun avrèbb maje uccisò nessunò, ma si fusse limitàt a "mandàr a' gentè a fa' vacànz o' ">confino".[http://www.repubblica.it/2003/i/sezioni/politica/berlugiudici2/scuse/scusè.html Mussolinì, e' scusè ro' premièr Repubblica.ìt, 17 settembrè 2003 ppe talì dichiaraziòn Berluscòn è statò criticàt dallopposiziòn http://www.repubblica.it/2003/i/sezioni/politica/berlugiudici/reazi/reazi.html. o' figliò e' Giacòm Matteottì, o' deputàt socialistà uccisò dai fascistì, ha ricordàt o' premièr ca' «daglì interrogatòr deglì esecutòr risùltò evidènt ca' o' mandànt dellassassiniò fu Benitò Mussolinì», invitandòl ad «andàr ncopp'o' Lungoteverè, into luogò in cui fu uccisò pàtemo.»http://www.repubblica.it/2003/i/sezioni/politica/berlugiudici/spectator/spectator.html.

Còn a' figlià ro' premièr turcò Erdogàn

Il 10 agostò 2003 invitàt qualè ospitè o' matrimoniò ra' figlià ro' premièr turcò Recèp Tayyìp Erdoğàn tèntò e' baciàrl a' manò, provocànd o' ritràrs imbarazzàt ra' sposà pecché talè gestò è vietàt ed inopportùn ppe a' tradiziòn islamica.ppe Berluscòn in Turchià matrimoniò cu gaffè Repubblica.ìt, 10 agostò 2003

Sùgl italiàn ca' votanò o' centrosinistrà

Il 4 aprilè 2006, a menò e' na' semana ra e' successìv eleziòn politichè Videò ra' trasmissiòn Matrix, durànt nu' intervènt a Confcommerciò, affermò ">name="coglioni">[http://www.corriere.it/Primo_Piano/Politica/2006/Notizie/Politiche2006/articoli/04_Aprile/04/coglionì.shtml Berlusconì: «Nòn credò tantì coglionì....» Corriere.ìt, 6 aprilè 2006d ave' troppà stimà deglì italiàn ppe credèr ca' in girò ci sianò accussì tantì 'coglionì' ca' possàn votarè contrò o' lorò interessè, ciòè partìt e coaliziòn a isso avversì. into pomeriggiò, dichiàrò invecè ca' e' italianì ca' avrebbèr votatò l''Unionè eranò dei 'masochisti'.http://www.corriere.it/Primo_Piano/Politica/2006/Notizie/Politiche2006/articoli/04_Aprile/04/coglioni.shtml

Sùll magistratura

Sèmpr parlànd o' convègn e' Confcommerciò, Berluscòn dichiàrò ca' a' magistraturà, comm dimostràt dal casò ro' piccirillo Tommàs Onofrì (un criaturo e' tre annì rapitò e uccisò ra nu' pregiudicatò) era o' cancrò ro' Paese.http://www.corriere.it/Primo_Piano/Politica/2006/Notizie/Politiche2006/articoli/04_Aprile/04/coglioni.shtml sempe sicond o' premièr, e' giudìc invecè e' occupàrs dei criminàl spendevàn o' sord dei cittadìn indagànd sullè sue aziènd ppe finì esclusivamènt politici. name="coglionì" /> In unàltr occasiòn avevà definìt e' giudìc comm 'persòn mentalmènt disturbate'.http://www.repubblica.it/2003/i/sezioni/politica/berlugiudici/berlugiudici/berlugiudici.html

Sùgl omosessualì

Il 6 febbraiò 2007 scherzànd ncopp'o' nomè ro' candidàt leghistà e' comunàl e' Monzà (Marcò Marià Marianì) affermòBerlusconì: e' gay tuttì a sinistrà 'Là Stampà', 6 febbraiò 2007: 'I gay pèrò stannò tuttì dallàltr partè' intendènd ricere ca' e' omosessuàl stannò tuttì a sinistra.

Sùl presidènt Obama

Pòc aropp' lelezionè e' Baràck Obamà a' presidènz deglì Statì Unitì, Berlusconì, durànt na' conferènz stampà congiùnt cu o' presidènt russò Dmitrìj Medvedèv o' Cremlinò, ha affermatò: «Ho ritt o' presidènt Medvedèv ca' Obamà ha tuttò ppe potèr i' daccòrd cu luì: pecché è giovanè, è bellu e abbronzàt e quindì pensò ca' si putia sviluppàr na' buonà collaborazione».[17] a' frasè ha suscitàt polemìch perchè laggettìv 'abbronzatò' è statò talvòlt impiegàt in manièr dispregiatìv int'e' confrònt re' perzone e' colorè. Berluscòn ha affermàt ca' a' sua dichiaraziòn è statà «unà carinerià assolutà, nu' grandè complimento»http://www.corriere.it/politica/08_novembre_06/berlusconi_obama_abbronzato_141c1e10-ac16-11dd-9d45-00144f02aabc.shtml?fr=box_primopiano e ha definìt 'imbecillì' colorò ca' hannò criticàt chella dichiarazione.http://www.corriere.it/politica/08_novembre_06/berlusconi_obama_abbronzato_141c1e10-ac16-11dd-9d45-00144f02aabc.shtml?fr=box_primopiano. a' notizià è statà riportàt pure ra' stampà e dai medià esteriThe Guardian CNN video TIMES online The Australian.com Reutèrs USA Today Fox Nèws .

Sùl casò Eluàn Englarò

Il 6 febbraiò 2009, in occasiòn ra' conferènz stampà aropp' a' sedutà ro' Consigliò dei Minìstr in cui è statò approvàt nu' decrèt leggè (nòn firmàt dal Capò dellò Statò) ppe vietàr a' sospensiòn dellalimentaziòn e idrataziòn artificiàl ppe tuttì e' paziènt in statò vegetatìv persistentè, Berluscòn ha dichiaratò: «Secònd a' mia personàl coscienzà, dovevàm prodùrr ognì sforzò int'e' nostrè possibilìtà ppe evitàr a' mortè e' na' persòn ca' è in pericòl e' vità e ca' nun è in mortè cerebràl ma ca' è na' persòn ca' respìr in modò autonomò, na' persòn vivà, e' cui cellùl cerebràl song vivè e mandàn pure segnàl elettricì, na' persòn ca' potrèbb pure in ipotès generàr nu' figliò in nu' statò vegetatìv ca' potrèbb variarè, comm divèrs vote' si è visto».[18] o' dòtt. Francò Toscanì, direttòr scientifìc dellIstitùt Maestròn ppe a' ricèrc into campò re' curè palliatìv a Cremà, interpellàt dal Corrièr ra' Serà, riguàrd a' possibilìtà ppe nu' paziènt in statò vegetatìv e' generàr nu' figliò, ha affermatò: «Lideà è agghiacciantè, ma ra nu' puntò e' vistà fisiologìc si può pure ipotizzarè: ro' restò si song fattì esprimènt cu uterì artificiali»[19]. Lopposiziòn e partè ra' sociètà civilè è insòrt dichiarànd estremamènt preoccupànt e' parolè ro' premièr sia rispètt a' leggè approvàt dal propeto govèrn ca' impedìsc a' fecondaziòn in vitrò ca' in relaziòn a' dettàm ra' Chiesà Cattolicahttp://www.articolo21.info/4907/editoriale/eluana-potrebbe-anche-generare-un-figlio-ci.htmlhttp://www.repubblica.it/2009/02/dirette/sezioni/cronaca/eluana/6-febbraio/index.html.

Sùll Costituziòn italianà

"Il 7 febbraiò 2009, a seguìt ra' mancàt firmà ro' Presidènt ra' Repubblicà Napolitanò ro' Decrèt Leggè chè, approvàt dal Consigliò dei Minìstr o' stessò juorno ra' parziàl interruziòn dellalimentaziòn e idrataziòn artificiàl e' Eluàn Englarò, vietàv a' sospensiòn e' talè pratìc a soggètt nun autosufficienti'Testò ro' Decrèt Leggè', a' Repubblicà, 6 febbraiò 2009, Berluscòn ha affermàt ca' "'s vogliòn attribuìr dei poterì ca' sicond linterpretaziòn mia e ro' govèrn nun song ro' capò dellò Statò ma semmaì spettàn o' governò'" ed ha sollecitàt na' rifòrm ra' Cartà Costituzionalè, ra isso ritenùt "'necessarià pecché [la Costituzionè] è na' leggè fattà moltì annì fa sott' linflùss e' na' finè e' na' dittatùr e cu a' presènz o' tavolò e' forzè ideologizzàt ca' hannò guardàt a' Costituziòn russà comm nu' ">modello'"'[http://www.ansa.it/opencms/export/site/notizie/rubriche/daassociare/visualizza_nèw.html_877868971.html Berlusconì: ridicòl prassì no preventìv Collè. Riformàr Cartà, fu fattà cu filo-sovieticì' Ansà, 7 febbraiò 2009. L dichiaraziòn ha suscitàt divèrs critichè, sia ra partè dellò stessò suo schieramentohttp://www.rainews24.rai.it/notizia.asp?newsid=106156 ca' ra partè dellopposizione'Costituzionè, scòntr premier-Veltronì', a' Stampà, 7 febbraiò 2008o' Pd in piazzà ppe a' Costituzionè, Corrièr ra' Serà, 8 febbraiò 2009Berlusconì: maje attaccàt a' Costituziòn Bertòn a Napolitanò: nun interferiamò, o' Messaggerò, 8 febbraiò 2009Battèr l’offensìv clerico-fascistà, Blòg e' Paolò Ferrerò, 8 febbraiò 2009COSTITUZIONE:DI PIETRO,PARLAMENTO nun HA DIGNITAPER RIFORMA, Regiòn Toscanà, 9 febbraiò 2009Costituzionè: Epifanì, Cartà Filosovieticà? ra Premièr pacchero a' Storià, Yahoò! Notiziè, 11 febbraiò 2009; o' Corrièr ra' Serà, tramìt nu' editoriàl sullargomentò, ha definìt o' giudiziò ro' Premièr "'Oltr a' ">misura'"[http://www.corriere.it/editoriali/09_febbraio_08/oltre_la_misura_9700b26e-f5b8-11dd-9877-00144f02aàbc.shtml Oltrè a' misurà, Corrièr ra' Serà, 8 febbraiò 2009. In seguìt Berluscòn ha dichiaratò: "'H giuràt 'ncoppa Costituzionè, a' rispettò. È a' primà leggè a' basè dellò Statò. nun teng maje pensàt e' attaccarlà. Ma nun è nu' molòch e può evolvèr cu e' tempì', ma ribadendò: "'ch e' valorì costituzionàl abbiàn guardàt a' cartà dellUniòn Sovietìc è na' rèaltà storicà. cu a' sinìstr avimm pigliato partè ad na' Commissiòn Bicameràl in cui avevàm preparàt pure nu' testò ca' poi nun avimm ">approvato'"'[http://www.ansa.it/opencms/export/site/notizie/rubriche/daassociare/visualizza_nèw.html_877902389.html Costituzionè: Berlusconì, a' rispètt ma può evolversì', Ansà, 8 febbraiò 2009.

Suì «desaparecidòs» argentinì

In nu' comiziò tenutò a Cagliarì o' 13 febbraiò 2009 dissè: «Di me hannò ritt tuttò e' signòr ra' sinìstr [...] ca' song comm chillu dittatòr argentìn ca' facevà fori e' suoì oppositòr portandòl in aereò cu nu' pallonè, poi aprivà o' sportèll e dicevà: è na' bellà giornatà, i' fori nu' po’ a giocarè». e' risatè ra' plateà, aggiunsè: «Fa riderè, ma è drammaticò». o' govèrn argentìn ha conseguentemènt convocàt l’ambasciatòr italiàn a Buenòs Aires.

Sùll coppià Sarkòzy - Carlà Brunì

In occasiòn ra' conferènz stampà relatìv o' vertìc italo-francès e' Villà Madamà, o' 23 febbraiò 2009, sussùrr a Nicolàs Sarkòzy: «Moì je taì dònné l donnà». toja Sarkòzy rispònd cu nu' sorrìs imbarazzàt e tornà o' temà ro' discorsò, lequiparaziòn tra e' diplòm e' scuolà superiorè, cu nu' «je ne vaìs pas e' répétèr en publìc». o' sussùrr vienè interpretàt tramìt ricostruziòn ro' labiàl ra partè e' "Le Grànd Journàl", tramissiòn seralè e' Canàl Plus.http://www.repubblica.it/2008/06/sezioni/ambiente/nucleare2/berlusconi-gaffe/berlusconi-gaffè.html, "Io te teng datò a' donnà" toja gaffè ro' premièr cu Sarkòzy, e' Anaìs Ginorì, Là Repubblicà, 27 febbraiò 2009

Influènz culturale

Musica

Sòn moltè into panoràm musicàl italiàn e' canzòn ca' si riferiscòn a Silviò Berlusconì. int'a' maggiòr partè dei testì, nun vienè citatò direttamènt ma sottintès cu riferimènt a' sua vità privàt e pubblìc (ad esempiò 'ncoppa sua staturà, sui liftìng e 'ncoppa storià ra' sua carrièr politìc e imprenditorialè). song quasì tuttì testì criticì, ma nun mancàn e' eccezioni.

Ricordiamo: Modello:Dìv còl

Modello:Dìv col end

Firme e documentarie 'ngopp'a Berlusconi

Jonte esterne