Altavilla Silentina

'A Wikipedia.
Altavilla Silentina
Nomme ufficiale: Altavilla Silentina
Stato: Italia
Reggione: Campania
Pruvincia: 'e Salierno
Estenzione: 52 km²
Pupulazzione: 6.724
Denzità: 129 ab./km²
'E riune: Cerrelli, Scalareta, Falagato, Borgo Carillia, Olivella, Castelluccio, Ponte Calore, Cerrocupo, Sgarroni, Riglio
Commune vicini: Albanella, Castelcivita, Controne, Postiglione, Serre
Coordinate giugrafiche:

40°32'0"N, 15°8'0"E
Mustra 'int' 'a mappa

Sinnaco: {{{sinnaco}}}
Codice pustale: 84045
Prefisso pe
ttelefunà:
0828
Santo prutettore: Sant'Egidio
Festa d'o patrono: 1 'e settembre
Sito: comune.altavillasilentina.sa.it

Autavilla Silentina è nu comune 'e 6.724 'e abitante d''a pruvincia 'e Salierno.

Giugrafia[cagna | cagna surgente]

Se trov ngoppa a na cullina a 275 metr a copp 'o mare, è pusizzionat ca ten a est 'a muntagna chiammata Alburno (1700 m), a ovest a chiana d''o sciume Sele e 'o Mar Tirreno. Ra 'u paese se gor' e na vista spettacular: se ver l'isola 'e Capri, a Costiera Malfitana e se vere pur tutta a chiana d''o Sele. 'O territorio sta mis nu poc inghianat e nu poc 'a cullina. 'O capuluog tene 3000 cristian e sta proprio ngimm 'a cullin a 275 metri aut'. 'E post cchiu vicin song: Ievul (Eboli) arò s'è fermat Crist pecchè s'arrubbaron 'o ciuccio(a 20 km), Vattipaglia (a 23 km) e Capaccio (a 15 km). N'ata cosa mpurtant è ca p''o territorio 'e Autavilla è 'o fium Calore Salernitano ca porta pur 'o cunfin cu 'e pais vicin comm a Serre, Cuntron (Controne) e 'a Castelluccia (Castelcivita). Stamm luntan 'a Salierno 48 km, 'a Napule 110 km e 'a Romma 328 km.

Storia[cagna | cagna surgente]

L'epoca 'e Roma[cagna | cagna surgente]

Nterr 'e Autavilla c'è stata ggente ggià all'epoca r''a preistoria. Infatti tenimm pur scav e so stat truvat cose 'e gente ca vivevan sti post nel VII a.C. rint''a na zona chiammata San Lorenzo. E ppò 'a Parula se facett na battaglia mpurtant. Spartaco e 60.000 schiavi cuntrarie a Roma abbuscaren ra 'u Generale romano Pompeo nel 71 a.C.. Nfatt ce sta nu post a chell'ata part r''o fium ca se chiama 'Pompeo'.

L'epoca d''e Nurmanne[cagna | cagna surgente]

'A storia 'e Autavilla accumencia verso 'u 1080 quann 'e Nurmann aizaron 'o paes cu 'e mur a forma 'e triangul cu tre porte pe trase: Porta di Suso, Porta Carina e Porta San Biagio. 'E Nurmann aizaron pur a Chies 'e Sant'Egidio, ca fuje numinata badia con abate mitrato nullius: grazie a sta cosa Autavilla s'ammeritaje 'o titol 'e "città" già ra 'e primm mument. 'O fundator r''o borg medioevale se ric ca foss stat Robbert 'o Guiscardo, r''a casata francese degli Hauteville, e che rett 'o nomm a 'o paese. Pe nun s'è mbruglià cu ll'ate cità ca tenen 'o stess nomm, ca song cing in Italia, venett chiammata Autavilla r''o Celient, poje addiventaje Autavilla 'e Capaccio e sul quann se riunetter 'e cunsiglier communal, o 9 settembre 1862 fuje chiammata Autavilla "Silentina", pecché se trova ammiez ai fiumm Sele e Alento. Autavilla ha fatt pur storia mica cotene... L'autavillesi facetter na congiura contro a Federico II 'o qual se ngazzaje e facett scassà tutt cos nel 1246 d.C. 'A vreccia ca remanett ancora oje esist e se chiamma "muro rutto", in via Portanova. Autavilla fuje aizata n'ata vota però a forma quadrata ('o geometra nun sapev fa 'e cunt pe truvà l'ipotenusa) e l'urtema porta fuje chiamata 'Porta Nuova'. Un d''e signure 'e Autavilla se chiammava Carlo Durazzo, ca ll'avett regalata d''a 'o re 'e Napule. Carlo Durazzo tant facett ca addiventaje Re iss pure c''o nomm 'e Carlo III (1381-1387).

'O Cummento San Francesco[cagna | cagna surgente]

'O 1444 arrevajen a Autavilla 'e francescan. Aizaron 'o cumment e hann mis ll'anno ngopp 'o purton pe s'arricurdà 'e quann 'o facetter. Pe tant anni ce stetter 'e Frati Minori francescani affin a 'u 1860, po 'o stat italiano appena sagliut s'apprupriaje e nu sacc 'e terra re prievet. Dal 1929 ce stann 'e Padri Vocazionisti, ca l'hann trasfurmat dal 1952 comm casa del Noviziato Italiano dell'Ordine.

'A rivoluzione d''o 1799 e 'o miracolo 'e Sant'Antonio[cagna | cagna surgente]

N'ata storia ca quann se parla 'e Autavilla s'adda raccuntà succerett nel 1799. Quann succerett a rivoluzion francese se sapett pur a Autavilla e i signur d''o paese proclamaran 'a Repubblica. L'autavillesi s'abbuccaron cu 'e giacubin napulitan è chiantaron mmiez a chiazz "l'albero della Liberta"'. Però na maneca 'e sanfedisti ievulesi arrivaron a Autavilla cu ll'arm nguoll e 'a vulevan conquistà. 'O cap se mettett cu nu cannon a sparà ngopp 'e case. L'autavillesi ca nun eran bbuon cu 'e fucil se ne fujetter e se mettetter a prià a statua 'e Sant'Antonio di Padova rint''o cumment. 'A vestetter 'a suldat e cu na sciabbola e na gibberna e na coppola a duje ponte e 'a mettetter mmiez 'a chiazza. ?e sanfedisti ievulesi se mettetter a rir e 'o cap loro ricett: "o facc zumpà pe ll'aria stu 'struppone furmiculusu'" e sparaje na cannunata. 'O cannon però se spezzaje a tredici piezz e i sanfedisti se ne fujetter. L'autavillesi, allucann, ringraziavan Sant'Antonio p''o miracol e 'a tann, tutt ll'ann, se fa 'a prucession 'o 13 giugno e grazzie a divuzion d''e paisan 'o sant trase rint a tutte e case facenn 'a benedizione. 'A prucession accummencia 'a matina e fernesc 'a sera a tard. Bell è a verè ggente ca sta appriess 'o sant pe tutta a jurnata e pure a sfilata d''e "cente" (ogni frazion face na varca realizzata cu 'e cerogen ca po alla fine venen lasciat 'a Cchiesa)