Castiglione Messer Marino (artìculo 'n abruzzese)

'A Wikipedia.

Artículo scritto int'ô dialetto 'e Castiglione Messer Marino

Castiglione Messer Marino
Nomme ufficiale: Castiglione Messer Marino
Stato: Italia
Reggione: Abruzzo
Pruvincia: Chiete
Estenzione: 47 km²
Pupulazzione: 2.045 (01.01.2007)
Denzità: 44 ab./km²
'E riune: Padéule, Sant'Eggeidje, Colle Tremareine, La Valla
Commune vicini: Schiavi Di Abruzzo (CH), Roio del Sangro (CH), Montazzoli, Agnone (IS), Belmonte del Sannio (IS), Roccaspinalveti (CH), Torrebruna (CH), Carunchio (CH)
Coordinate giugrafiche:

41°52′0″N 14°27′0″E

Sinnaco: {{{sinnaco}}}
Codice pustale: 66033
Prefisso pe
ttelefunà:
0873
Santo prutettore: Sande Raffaéle
Festa d'o patrono: 10, 11 e 12 d' s'ttimbr
Localizzazione
Mappa di localizzazione: Italia
Castiglione Messer Marino (artìculo 'n abruzzese)
Castiglione Messer Marino (artìculo 'n abruzzese)
Sito: comune.castiglionemessermarino.ch.it

Lu Cuaštegliàune (Castiglione Messer Marino) è nu cumméune de 1863 creštijêàne de la pruveingia de Chite a lu cumbeine nghe lu Muleise. Eisse rappresènda lu pajôèse cchiù grusse de l'Alde Uaštaréule pe superfeicie e pupelaziàune.

Geugrafeija[cagna | cagna surgente]

Lu tretorje è pe la masema parte mendagnéuse, nghe la ceima cchiù alda nne lu màunde Castelfraiano (canuscéute gné lu màunde) a 1415 m.s.l.m. e nghe lu luche cchiù vasse ne lu vallàune de lu Sènde a 489 mètre. Ngeima a lu màunde ze trova l'Oasi naturale abetina di Selva Grande ca è nu vàusche d'abbeite ghiènghe sarvauardète da lu WWF. L'aldre mundagne, ca hanne štète ausuóte da le cundadeine pe ce zappà, uje tènne poca êàrve pe la tèrra mmalamènde e schitta le lochera cchiù vasse mo sonne apparète da le chiêànde. Côèssa è l'accaggiàune ca porta, a ogne anne, a ze presendà co' lamatéura nghe dammôèje a le štrète e spandeche pe l'abbetêànde.

Le fiàumera ca passane pe ècche sonne la Trèšta, lu Sènde e lu Senille. Le preime ddêù nascene ngeima a Castelfraiano e z'auneiscene a lu Treigne, l'éuldeme nasce a lu màunde veceine, lu Fischietto (Fešcôètte) e fenôèsce a lu mère, a Punta Penna nne lu tretorje de lu Uòšte.

Štoria[cagna | cagna surgente]

Lu Cuaštegliàune, l'ome crôède ca è štète funnète da le Rumêàne, ca le chiamèvane Castrum Leonis, ma nze tè ducumendaziàune ca po' accertà ssu fatte. Queille ca ze sa è ca cundèva assêà chemmù pe ècche ce passèva nu trattéure che purtèva a la Péuglia le pecurêàre abbruzzeise, pe ce fa sbernà le pècra. Ma, preima de lu 1027 lu nàume nn'è mè cumbarse a niscéuna veija. A ss'anne è datèta la carta ca parla de l'abbazzeije de Sanda Mareija de la Nàuce e de Sande Salvatàure, e a lu XII sèchele lu leibbre de al-Idris ca pe la preima volda fa lu nàume de Quatllun (lu Cuaštegliàune). Lu pajôèse facètte parte de lu Rôègne de Napele da lu 1130 a feine a lu 1861, nne la pruveingia de l'Abbréuzze ceitra.

Lu cumméune, nzimbra che Šchêàve, lu Caréunghie, lu Frajeine, la Ròcca la Tàurre e Sande Bune arrendrèva nne le pussedemèndera de la famôèglia napuletèna Caracciolo, ca le guvernèva pe lu Rôè da lu XV sèchele. Le preingepe Caracciolo guvernattene lu Cuaštegliàune a fine a l'Ottecinde, e prupria pe éune de cheisse, Marino, lu pajôèse cagnatte lu nàume e da Castellone demendatte Castiglione Messer Marino.

Lu pajôèse mo[cagna | cagna surgente]

Uje lu Cuaštegliàune, gné téutte le pajeise mundêàne, tè perdènne creštijêàne pe manganza de fateija, tande ca z'artrova nghe bona parte de le cumméune de l'alde e mèdje Uaštaréule nne la leišta de le pajeise nghe cchiù alda demenuziàune de pupelaziàune de l'Abbréuzze.

Pièttera[cagna | cagna surgente]

  • Lù piêàtte tradeziunèle è queille de le sagne a lu cuttéure;
  • Le tagliarille e fasciule;
  • Le cavatille;
  • La vendreceina;
  • Lu "sprescète", ca è nu 'nzacchète de carne de vèrre nghe lu peccande;
  • La pècra a lu cuttéure, ècche dôètta pècra a la pècrarôègna, carne de caštrète vulleita nghe jèrve mundènde;

Tradeziéune[cagna | cagna surgente]

  • La zumbarèlla. Serenèta de lu XV sèchele, ausuóta da le uagliéune pe curteggià le giuvenôètte;
  • La dodda. Fatta de: lenzora, cusciôèmera, mandôèlera, bracheseine, sulde, anemêàle, meneiva carrièta da le vettéure (êàsene o méule), pe fa màuštra, da la chèsa de la zeita a côèlla de lu zeite che traminde candèva la zumbarèlla;
  • La mascra. La mascra cuastegliunôèsa è na tradeziàune de lu carnevèle. A ssa fèšta ze fa na mascarièta, nghe schitta l'ummene, ca è fatta de rècete e zéulle pe le veije e le chièzze de lu pajôèse.
  • La 'ndoccia. A la vejeiglia de Natèle le famôèglie de lu Cuaštegliàune fanne pe le veije de lu pajôèse cumbušteine de jenèštre e lôèna arsôècca, ch'appeicciane pe arscallà lu bambenille.

Pruvirbje[cagna | cagna surgente]

  • "sì fatta la feine de lu cuttéure, nghe la catôèna nganna e le fuche 'nghéure";
  • "nen cacà ngeima a la nôève ca doppe ze vôède";
  • "lu vrucchele è feigle a fàuglia";
  • "repa e rapèštra na sola menèštra";
  • "na botta a la tàuga e na botta a lu circhje";
  • "quanne lu purche z'abbotta véussa la trocca";
  • "chei chèca e nghèca bune tré volde va e tre volde vè";
  • "me mbréne de tôè e nen feigle";
  • "la galleina féta l'uve e a lu guólle je dole lu chéure";

Sveléuppe de la pupelaziàune[cagna | cagna surgente]

Populazzione cuntata