Vai al contenuto

Chiàcchiera:Paggena prencepale/Mulise

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Aggiunge chiacchierata
'A Wikipedia.
Ultimo commento: 7 mesi fa, lasciato da Larineso in merito all'argomento Come méttere l'accento 'ncopp'a n'artículo?

Spero vivamente collaborazione di appassionati di dialetti

Complicata

[cagna surgente]

Scusat'm ma è tropp complicata com la ulet scriv vù. N'n c s'rviv'n tutt ss' complicaziun... e può, nn c scurdam ca n'n c scta sul r Bifern e la vall sea... Song molisan e capisc megli' la pagg'na dell'abruzz.. ma n'n v m'ttet scuorn?

Šin è ver ca prim èv chiù cuemblicàt, ma mô l'èm sai semblefecàt. A uertografìj nôv, a putèt vedé dénd ê artìguele côm Pelléj, Pertegàll, Tapàn, e Verlengòc. Ndand, i côs càgnene semb. Ma nui èm vulùt scrìv senz apòštrefe e vulavàm scrìv tutt i suòn d'a lengh a noštr, côm u 's' mpùr (š). Nfin če štann sul tré aččiènd: è/à/ecc., che marc a 'ččènd parlàt, é, che fa u suòn "ei" mbéč de "eh", e u cappièl (ô) ca fa u 'o' grand/chius mbéč d'u 'o' pìccuele/apért. Tutt i parôl ca fenìšene cu nu cuesenànd (p'esèmbj "tutt", "grand", "chill") tenn nu suòn finàl de schwa (euh, côm u 'e' frangés).
I léttere 'č' e 'š' so facôltatìv dénd parìchj cas: 's' fa semb 'š' prim de 't' (stanzj = štanzj). 'C' fa semb 'č' prim de 'i' e 'e' (accènd = aččènd), ellòr nen z'ênna semb scrìv.
Secùr ca nen ce stà sul u Befièrn, ma ij vièngh d'u Larìn e nen me métt ê juguà ê scrìv l'ati môd de parlà. Vulèm sul crià na manér de scrìv chiù o men auenìt, dôv i defferènz son pìccuele e trasferìbbele. Ij, se marc ca caccôs šta scritt p'u dialètt mìj, č'u fačč pecché nen vuj ca un vé de n'atu paìš e ze pènz ca "quìšt ne è Mulesàn pecché nuj n'u decèm cuešì".
Nzômm, ij nen tièngh nešùn a bregùgn pecché nuj pruvàm ê fà na letteratùr e nò sul na trascrezjòn derìtt d'u parlàt. Che te crid, ca è fàcele? Scus, ma tu migh me vu dič ca "s'rviv'n" è na parôl?--198.168.48.34 16:31, 12 Maj 2009 (UTC)
UPDATE nuova ortografia
Šine è vere ca prime eve chiu quemblecate, ma mó l'heme sai semblefecate. Ndande, i cóse càgnene sembe. Ma nuj heme vulute scrive senz apòštrefe & vulavamane scrive tutt i suone d'a lénghe a noštre, cóme u 's' mbure (š). Nfine ce štanne sule tré acciende: è, à, ecc., che màrchene a 'ccende parlate; é & ó, ca màrchene i variande chiuse de chišt i vucale; et u cappellucce (ê) ca ze pó uesà pe marcà quande nu 'a' ze prenunge 'e' dénde nu dialette parteguelare (e.g. u Cascalendése rembiazze saj u 'a' non-tòneche c' u 'e': Madònne > Mâdònne/Mêdònne, cappìelle > câppìelle/chêppìelle). U cappelluce ne è necessarj, ma ze pó pure uesà pe marcà i artìguele quembuošt (a u > û; e a > â). A paróle Taliane 'a' (ho dato a..., vado a...) ze pó scrive o 'a' o 'e', dependamende d'u prenunge locale. Pe ne fà quembusione, a paróle Taliane 'e' (and) ze scrive o 'et' o '&', ma ze prenunge sembe 'e' c' u 't' selenziose.
Pu ce šta u 'š' pe marcà u 's' mbure. U 's' té semb u prenunge mbure nand e 't' & 'd'. Pe ne fà quembusione tra 'ce' et 'ca' quande ze quembùosene c' i artìguele, u prime ze métte taccate e ll'artìguele, u secónne ze métt separate, quescì:
  • ce u donghe cinghe pezze > c'u donghe cinghe pezze (lo dò cinque dollari)
  • cu u fij de Tonine ce va > c' u fij de Tonine ce va (Col figlio di Tonino va)
  • che u vi pijà tu, o isse > ch'u vi pijà tu, o isse? (che le vai a prendere tu, o lui?)
  • NB 'ca' è nu variande de 'che', & ze quembose d'a štésse manére (vó ca u vi tolj > vó ch'u vi tolj)
Sule n'ata cóse:
  • na > una
  • 'na > nella
  • n'a > non la
Fenalmende, u schwa finale ze scrive sembe 'e'. Quande vé prime de n'atu vocale, ze pó lassà cadì quande nen ze prenungj:
  • Uarde u munne > Uard u munne
Ma, pe cierte case, z'eda rambiazzà de n'apòštrefe:
Quand a paróle termine che nu quesenande cagnate p'a lùteme léttere:
  • Sacce i cazze lóre > Sacc' i cazze lóre (/satšǝ i cattzǝ lórǝ/ > /satši cattzǝ lórǝ/)
Quande a 'ccende ne è ngopp u sellabj nurmale (quande ce štanne l'ati sellabj muolle tra u toneche e quille che z'eda levà):
  • Ll'àlbere e isse > Ll'àlber' e isse (l'albero di lui).
Quand a paróle fenisce cu 'j' (/yǝ/), ze métte dope pe levà u schwa:
  • Sazj & buone > Sazj' & buone (/satzyǝ e bwuǝnǝ/ > /satzye bwuǝnǝ/)
NB ll' è n'artìgeuele (ll'àlbere), l' è nu prenóme (ce l'eje date e isse)
Fenalmende, a 'ccende parlate nurmalmende va mbacc' a secónd a léttere d'a fine. Quand a 'ccend ne è 'nu pošte nurmale, ze marche cu ll'accende.
Vesetate U Twitter Cambuasciane!--74.15.121.107 15:18, 8 Aùs 2009 (UTC)
p.s. (Repéte quille ca eje ditte prime): Secure ca nen ce sta sul u Befierne, ma ij vienghe d'u Larine e nen me métt e juguà e scrive ll'ati móde de parlà. Vuleme sule crià na manére de scrive chiu o mene auenite, dóv i defferenze sone pìcquel' & trasferìbbele. Ij, se marche ca caccóse šta scritte p'u dialette mij, c'u facce pecché nen vuj ca une vé de n'atu pajése e ze penze ca "quište ne è Mulesane pecché nuj n'u deceme quešì". Nzómme, ij nen tienghe nešune bregunj pecché nuj pruvame e fà na letterature & nò sule na trascrezione deritte d'u parlate. Che te cride, ca è fàcele? Scuse, ma tu mighe me vu dice ca "s'rviv'n" è na paróle?--74.15.121.107 15:25, 8 Aùs 2009 (UTC)

Cagnamente dû ürtografije mulesana

[cagna surgente]

Cierte ggende jecche gié mme sijene, la e-mailla mè séva ilstudioso(a)gmail.com, ma pue le sinche cagniete, e mmô jè mykesobe(a)hotmail.com, sule se vù me vuléte scrive de caccosa jecche o de le dialitte.

Ji ce parle nu dialette chi jè duttedù abruzzése je mulesane, però z’arrasemégle chiù cu gl’abruzzése de cu gle mulesane. Vienghe da gle Pizzóne, nu paése ‘ntra la pruvingia d’Isernia, ‘ntra la reggióna historeche de la Ciocerija.

Ji ce sinche rescritte cierte teste jecche, nen ‘ntra la dialetta mè, ma ‘ntra l’urtugrafija che ce sinche fatte pe le dialitte mulesijene e abruzzisce, pe ve le fà vedè cóme jè chella mè ancoppa chille de gle vuostre.

Scusateme ma è troppe complicata come la vulete scrive vù. Nen ce servivene tutte ‘se complicaziune... e pue, nen ce scurdame ca nen ce šta sule re Bifern e la valle séa... Songhe molisane e capisce megle la paggena de ll’Abruzze. Ma nen ve mettete scuorne?

Scine, è vere ca prime héve chiù cümblicate, ma mô l’héme sai semblificate. A ürtografije nóve, a putete vedé dénd’ê artigüle cóme Pelleje, Pertegalle, Tapane, e Verlengoce. Ntante, i cóse cagnene sembe. Ma nuje héme vulute scrive senz’apoštrefe e vulavame scrive tutte i suone dâ leng-a noštre, cóme u s mpure (š). Nfine ce štanne sule tré acciende: è/à/ecc., che marche a ‘ccende parlate, é, che fa u suone "ei" ‘mbéce de "eh", e u cappiele (ô) ca fa u o grande/chiuse ‘mbéce dû o piccüle/apérte. Tutte i paróle ca feniscene cu nu cüsenande (p’esembije "tutte", "grande", "chille") tenne nu suone finale de schwà (euh, cóme u e frangése).
I léttere č e š sò facóltative dénde parichie case: s fa sembe š prime de t (stanzie = štanzie). C fa sembe č prime de i e e (...), ‘llore nen z’henna sembe scrive. Secure ca nen ce sta sule u Befierne, ma ji vienghe dû Larine e nen me métte ê juguà ê scrive l’ati móde de parlà. Vuleme sule crià na manére de scrive chiù o méne avenite, dóve i defferenze sò piccüle e trasferibbele. Ji, se marche ca caccóse šta...

Fatte da Michael Sotelo-Bernabei (L'Orgoglio 23:14, 26 Abb 2010 (UTC))

A la fine è una lenga (seconn'a mé)

[cagna surgente]

Salute! Io so' stato uno d'i sule utiente attive encopp'a quisto sitio 'n molesano. Eva na bella iniziativa, ma haj'a 'mméttere ca dopo 'e saje anne, co reflessione, nun credo ca tenemo besuogne de na pàggena prencepale pe ogne variante. Li variante Molesane ze ponne scrìve chiù o meno com'û napoletano regolare. 'A lenga scritta no è na trascrizione deritto d'u parlato, ma n'ata cosa enteramente. Na screttura chiù ettimològgeca e meno fonèteca ce permette de rappresentà chiù variante co 'a stessa screttura. 'Nu stesso tiempo, uno nun ze pô spettà ca tutt'i utiente aùsano 'a ortografìa clàsseca d'a canzone napoletana de ciente cenquant'anne fà... z'ha da relassà nu ccone (nu poco). 'Nzomma nun saccio che v'hajo 'a dìce... arrevat'a nu cierto punto hem'a lassà stà 'u campanilismo e stà nu ccone chiù aunite. Quistu proggetto nun avanza assaje, forze vale chiù meglio rafforzà 'u proggetto prencepale e nò provà a crià tante proggiette secondarie. 'U munno è cagnato assaje da quanno hemo commenzato acquà, uoje ce stanne 'i sociale e 'i messagge audio. È meno 'mportante trascrìve ogne pìccula defferenza tra duje dialette de pajiše ca ze tòccano ca salvà 'u sistema linguìsteco entero. È bello tené chisti alternative reggiunale ma nun è necessario come 'u veco io. Embè, è sulo nu penziere. Spero ca quistu sitio rechiappa 'a forze e ca l'ati Molesane z'interèssene a scrìve dint'â lenga locale! Nen me n'emporta chiù se è quà o encopp'â pàggena prencepale — Basta ca z'ausa!--Larineso (chiacchiere) 06:39, 27 Maj 2025 (CEST)Rispondi

Come méttere l'accento 'ncopp'a n'artículo?

[cagna surgente]

Vulesso nu specie de casella "accento 'ncopp'a n'artículo" (com'a "L'artículo d'o mese" d'a paggena prencepale) o caccosa pe sottolinià l'artícule scritte buone 'n molesano ma nun saccio crià caselle e desegne dint'a Wikipedia. Caccheduno ce lu potesse crià? Grazie assaje. Larineso (chiacchiere) 05:13, 30 Maj 2025 (CEST)Rispondi

Lassû stà, nun ve prioccupate, penzo ch'hajo truvato na soluzione! Larineso (chiacchiere) 05:26, 30 Maj 2025 (CEST)Rispondi