Curling

'A Wikipedia.

'O curling è nu sport 'e pricisione prattecato ncopp'ô jaccio cu prete pesante. È aufficiale d"e Juoche olimpiche e litteramente segnifeca "curvennesu" o "sturcennuse". Nfatte chisto nomme dipenne 'e ll'etimuloggia ngrese, zzoè a nu verbo c"a lengua ngrese defurmavu pigliannulo comme participiu presente 'a chillo semprece verbo latino ch'è "curvare" (participiu "curvante), etimuluggia ca se sape buono ca segnifeca "curvà" e puru "storce".

Descrizzione[cagna | cagna surgente]

Pista[cagna | cagna surgente]

'A pista 'e curling è na superficia jacciata lunga 44,5 metre e larga cchiù o meno 4,5. Ntà sto juoco è 'mpurtante a casa, zzoè na casetta furmata a na serie 'e cìrcule ca misureano Ø3,66m, Ø2,43m, Ø1,22m et Ø0,3m e diametro.

CL: Centreline • HOL: Hogline • TL: Teeline • BL: Backline • HA: Hackline + Hacks • FGZ: Free Guard Zone


Preta[cagna | cagna surgente]

Na preta, fatta e granitu.

'A preta ausata nta chisto juoco pesa 19,96 kg e tene na circunferenza e 91,44 cm.

Atlete[cagna | cagna surgente]

Int'ô curling ce stanno ddoje squatre e quatto jucature ca vottano 'a petra a turno. Mentre 'a preta sciulèa, uttata 'a cierte jucature, ll'ate jucature d"a stessa squatra scopano annanz' 'a preta, accussì chella sciulèa cchiù a mpressa e cchiù assaje.

Partita[cagna | cagna surgente]

Na partita dura 10 turne, zzoè cchiù o meno ddoje ore. Ogne turno 'e jucature menano ddoje prete, alternannuse e ddoje squatre. 'A squatra ha ddà decide sempe si uttà na scasetta o acchiappà 'a preta e chellata squatra. Quanno tutte 'e preta so state lanciate, 'a squatra che tene 'a preta cchiù vecina a 'o cientro d"a casetta vence nu punto. C'è sta pure n'arbitro ca surveglèa e regule e chisto juoco.