Lengua sarda

'A Wikipedia.
Sardo
Parlato in Italia: Zardegna
Locutori
Totalenfra 1 e 3,5 meliune
Atre 'nfrumme
TipoSOV
Tassonomia
FilogeneseLengue innoeuropee
 Taliche
  Rommanze
   Sardo
Codece 'e crassifecazzione
ISO 639-1sc
ISO 639-2srd
ISO 639-3srd (EN)
Glottologsard1257 (EN)
Estratto in lengua
Dicerazzione anneverzale d''e deritte 'e ll'ommo, art. 1
Totus sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e depent operare s'unu cun s'àteru cun ispìritu de fraternidade

'O sardo (sardu pe' lengua sarda) è na lengua rommanza d'â reggione taliana d'â Zardegna. Essenno da 'o 1997 'a lengua afficiala d'â reggione, nzieme ch'ô taliano, 'o guvierno lucale s'è nguadiato a truvà na nurmativa pe' lla regularizzà, crianno accussì 'a Lengua Sarda Unefecata 'ncap'ô 2001. Chesta mperò, essenno quase sulamente na rielabburazzione d'ô sardo logudurese ('o cchiù renumato), fuje scummattutta p'e pparlante d'ô sardo campidanese (chillo, nfra ll'ati cose, cchiù deffuso) e azzò fuje cagnata 'a LSA pe' addeventà, 'int'ô 2006, 'a Limba Sarda Comuna ausata ogge da ll'ente reggiunale.

'O sardo è nommenata esse 'a lengua rommanza 'a cchiù cunservativa e sìmmele 'a lengua latina.

Varietà[cagna | cagna surgente]

  • Sardo logudorese, d'ô quarto centro-settentriunale 'e ll'isula è 'a varietà cchiù ausata 'n litteratura sarda. Cumprenne dduje dialette prencipale, 'o logudorese commune e 'o sardo nuorese; è 'a variante cchiù cunservativa.
  • Sardo campidanese, parlato a ll'atu quarto, chillo centro-meridiunale d'â Sardegna canisciuto comme Campidano, da quase 'o 70% d'ê ssarde; téne nu gruosso nummero 'e 'nfrusse da ll'adiome catalane e taliane.

Nun so' cunsiderate variante d'ô sardo 'e ddialette d'â sub-reggione d'â Gallura, ca songo 'nfatte dialette d'â lengua corsa, assaje cchiù abbecina 'a o tuscano ch'ô sardo. Se sparteno nfra:

  • Gallurese, 'o cchiù sìmmele ô corso meridiunale.
  • Sassarese, propio 'e Sassari, Porto Torres e ate commune, rappresenta na via 'e miezzo nfra 'o gallurese e 'o logudorese, cu' nu gruosso nummero 'e dderivazziune tuscane, catalane e pure genuvese p'â natura mercantila d'â cetà.

Murfuluggìa e sintasse[cagna | cagna surgente]

  • futuro semprece: se forma cu' ll'auseliare avé cchiù 'a prepusezzione "a" e 'o nfinito, comme p'ô napulitano (attuale) e 'o siciliano. Asempio: appo a narrere, "aggio a dicere".
  • cundizziunale: se forma ausanno nu tipo mudificato d'ô vierbo duvere cchiù ' nfinito. Asempio: dio narrere, "io decesse" (antecamente deciarrìa).
  • rappuorto durativo: se forma cu' ll'auseliare essere cchiù 'o gerundio. Asempio: so andende, stongo ienno.
  • 'mperativo negativo: comme p'ê llengue ibbereche rommanze, se forma ausanno a "no" cchiù 'o cunguntivo. Asempio: no andes, "nun jì".


Vucabbulario[cagna | cagna surgente]

Tavula cumparativa d'ê llengue neulatine:

Latino Franzese Taliano Napulitano Uccetano Catalano Purtughese Rumeno Sardo Corso Siciliano
clave clef chiave chiava clau clau chave cheie crae chjave/chjavi chiàvi
noctem nuit notte notte nuèit/nuèch nit noite noapte notte notte/notti notti
cantar chanter cantare cantà cantar cantar cantar a cânta cantar cantà cantàri
capra chèvre capra crapa cabra cabra cabra capra cabra capra capra
lingua langue lingua lengua lenga' llengua língua limbă limba lingua lingua
platea place piazza chiazza plaça plaça praça piaţă pratha/pratza piazza chiazza
pons pont ponte ponte pònt pont ponte pod' ponche ponche/ponti ponti
ecclesia église chiesa chiesia glèisa església igreja biserică creia/cresia ghjesgia cresia
hospitalis hôpital ospedale spitale espital (hospital)* (hospital)* spital ispidale spedale/uspidali spitàli
caseus

lat. vulg.formaticum

fromage formaggio caso formatge formatge queijo brânză casu casgiu furmàggiu/caciu

Nota: Le parole con l’asterisco non sono patrimoniale, ma prestiti dal francese antico.

Vvoce pariente[cagna | cagna surgente]