Franza
|
|||||||||
| Motto: Libbartà, uguaglianza, fratellanza (Liberté, egalité, fraternité)' |
|||||||||
| Nfromma | |||||||||
| Nòmme completo: | Franza | ||||||||
| Nòmme ufficiale: | Republique Française | ||||||||
| Lengua ufficiale: | franzese | ||||||||
| Capitale: | Parigge (2.153.600 [1] ab. / 2005) | ||||||||
| Pulitica | |||||||||
| Guviérno: | Repubbreca | ||||||||
| Presirente: | Nicolas Sarkozy | ||||||||
| Primmo Menisto: | François Fillon
|
||||||||
| Ngresso a ll'ONU: | 27 'e dicembre 1945 1 | ||||||||
| Area | |||||||||
| Totale: | 551.695 [2] km² (47°) | ||||||||
| % d''e Acque: | 0,26 % | ||||||||
| Populazzione | |||||||||
| Totale (2003): | 61.538.000 [3] ab. (20°) | ||||||||
| Denzità: | 110 ab./km² | ||||||||
| Giugrafia | |||||||||
| Cuntinènte: | Europa | ||||||||
| Fuso orario: | UTC +1 | ||||||||
| Ecunumia | |||||||||
| Valuta: | Euro | ||||||||
| PIL (PPA) (2005): | 1.830.110 milioni di $ (20°) | ||||||||
| PIL procapite (PPA) (2004): | 29.187 $ (16°) | ||||||||
| HDI (2004): | 0,952(auto) (10°) | ||||||||
| Energia: | 0,88 kW/ab. | ||||||||
| Varie | |||||||||
| TLD: | .fr | ||||||||
| Prefisso tel.: | +33 | ||||||||
| Targa autom.: | F | ||||||||
| Inno nazzionale: | 'A Marsegliese | ||||||||
| Festa nazzionale: | 14 'e luglio | ||||||||
| 1È uno d' 'e 51 State ch'hanno dato vita a ll'ONU 'ind'ô 1945. | |||||||||
'A Franza (pe franzese France), o Repubbreca Franzese, è nu stato 'e ll'Europa occidentale, cu capitale Parigge.
Énnece |
[càgna] Storia
'A Franza era anticamente 'a patria 'e nummarose tribbù celteche, ca, già attuorno 'o 900 a.C., pupulavano chella ca tanno veneva chiammata Gallia. 'A Franza occupava 'a maggior parte 'e 'sta reggione ca cumprenneva, inoltre, pure l'Ulanna, 'o Belgio, 'a Sguizzera e cierte zone d' 'a Germania. 'A Franza fuje poje conquistata 'a Giulio Cesare ca, aroppo 'a vittoria 'nguollo a Vercingetorige, 'a facette addiventà pruvincia rumana. Ch' 'a caduta 'e ll'Impero Rumano e ll'invasione barbareche, assaje pupulazzione germaneche arrivajeno â Franza e accummenciajono a se stabbilì 'ind'a 'stu territorio. 'E Franchi, sopratutto, occupajeno mano mano tutt'o paese e, ch' 'e dinastie d' 'e merovingi, po' d' 'e carolingi e affinale d' 'e capetingi, mettettero 'e base d' 'a nazzione francese.
[càgna] Giugrafia
[càgna] Pusizziona
'A Franza se trova fra l'Oceano Atlanteco e 'o Mar Mediterraneo. Essa cunfina a sud-ovest cu Spagna e Andorra (spartuta p'e Pirenei), a sud-est cu l'Italia (spartuta pe l'Alpe) e 'o Mònaco, a est cu 'a Sguizzera, a nord-est cu Germania, Lussemburgo e Belge, e jè spartuta a nord pe nu tratto 'e mare (Canale d'a Maneca) cu 'a Gran Vretagna. Cu essa è cullegata pe nu tunnel d'a ferrovia (Eurotunnel).
[càgna] Reggione
'A Franza conta 22 reggione metropolitane, ccà elencate cu 'a sigla d'o codece ISO 3166-2:FR.
![]() |
| # | Sigla | Reggione |
|---|---|---|
| 1 | A | Alsazia |
| 2 | B | Aquitania |
| 3 | C | Alvernia |
| 4 | P | Vascia Nurmannia |
| 5 | D | Vurgogna |
| 6 | E | Vretagna |
| 7 | F | Centro |
| 8 | G | Champagne-Ardenne |
| 9 | H | Corseca |
| 10 | I | Franca Cuntea |
| 11 | Q | Auta Nurmannia |
| 12 | J | Île-de-France |
| 13 | K | Lenguadoca-Russiglione |
| 14 | L | Limusino |
| 15 | M | Lorena |
| 16 | N | Midi-Pirenei |
| 17 | O | Nord-Passo 'e Calais |
| 18 | R | Loira |
| 19 | S | Piccardia |
| 20 | T | Poitou-Charentes |
| 21 | U | Provenza-Alpe-Costa Azzurra |
| 22 | V | Rodano-Alpe |
[càgna] Città prencepale
- Parigge
- Marsiglia
- Lione
- Lilla
- Nizza
- Nantes
- Tulosa
- Bordeaux
- Strasburgo
- Montpellier
- Rennes
- Limoges
- Grenoble
- Digione
- Amiens
- St.Étienne
- Rouen
- Clermont-Ferrand
[càgna] Gallaria
[càgna] Nutarelle
- ↑ 6.260.000 ind'a "Petite Couronne"
- ↑ 674.843 km² cu 'e territore 'e otre mare
- ↑ 64.102.000 e pperzone cu 'e territorie 'e otre mare
[càgna] Voce currelate
[càgna] Jonte esterne
Wikimedia Commons tene file multimediale ncopp'a Franza.- Assemblea Nazziunale Franzese
- Eliseo (sito 'e l'ufficio d'o preserente
- Sito d'o primo ministro
- Sito d'o senato
- Lengua franzese
- Virtuelle Fachbibliothek Romanischer Kulturkreis - Vifarom
