Luigge XVI 'e Franza
Luigge XVI 'e Franza | |
---|---|
![]() | |
Rre 'e Franza e Navarra | |
![]() | |
'N careca | 10 'e majo 1774 – 1 'e ottovre 1791 |
Incoronazzione | 11 'e giùgno 1775 |
Predecessore | Luigge XV 'e Franza |
Successore | Napoleone I comme Mperatore (munarchia abbulita) |
Rre d"e Franzese | |
'N careca | 1 'e ottovre 1791 – 21 'e settembre 1792 |
Predecessore | Luigge XV |
Successore | Munarchia abbulita |
Nomme cumpleto |
franzese: Louis-Auguste de France napulitano: Luigge Augusto 'e Franza |
Nasceta | Reggia 'e Versailles, 23 'e aùsto 1754 |
Muorte | Parigge, 21 'e jennaro 1793 |
Sepoltura | 21 'e jennaro 1815 |
Luoco 'e sepultura |
Saint-Denis |
Casa riale | Burbone 'e Franza |
Dinnastia | Capetingi |
Patre | Luigge, Darfino 'e Franza |
Matre | Maria Giuseppina 'e Sassonia |
Cunzorte | Maria Antunietta d'Austria |
Religgione | Chiesia cattoleca |
Firma | ![]() |
Luigge XVI 'e Burbone (Versailles, 23 'e aùsto 1754 – Parigge, 21 'e jennaro 1793) fuje 'o rre 'e Franza dô 10 'e majo 1774 ô 6 'e nuvembre 1789 e ppò c''o titulo 'e "Rre d''e Franzese" nfin'o 21 'e settembre 1792. Fuje ll'urdemo munarca assuluto pe deritto divino 'e Franza e murette pe' miezzo d''a cullettina duranne 'a Rivuluzzione franzesa.
Primm'anne[cagna | cagna surgente]
Luigge nascette dint'a Reggia 'e Versailles dint'o 1754, figlio d''o Darfino Luigge Ferdinando e nepote d''o rre Luigge XV 'e Franza. Pate sujo murette dint'o 1765 e accussì Luigge aredetaje 'o titulo 'e darfino, zoè arede ô trono. Dint'o 1770, a 15 anne, se nzuraje c'a prencepessa austriaca Maria Antunietta, ca dette â luce quatto criature 'n tutale. C'a muorte d''o rre dint'o 1774, Luigge aredetaje 'o regno c'o nomme 'e Luigge XVI.
'O regno[cagna | cagna surgente]
Luigge addeventaje rre dint'a nu periodo bastantamente desficele p''a Franza, pe miezzo d''e gruosse diebbete causate d''e uerre e pecché 'e nobbele franzese nun pavaveno 'e tasse. Otra ê prubbreme ecunomice, jera 'o periodo 'e ll'Allumenismo e murde perzone nun credeveno cchiù â munarchia assuluta comme forma 'e guvierno ma pensaveno mmece 'e ll'ideale 'e demucrazzia e lebbertà. Luigge vulette èssere 'n chisto senzo nu rre bono e pupulare ntra 'a ggente e nu d''e primme pruvvedemente suoje fuje 'e rinfurzà 'o putere d''e parlements, zoè 'e cunziglie reggiunale furmate d''e judece lucale. Scegliette comme cunzigliere prencepale 'o conte 'e Maurepas, ca mantenette 'o ruollo nfin'a muorte soja dint'o 1781, e comme menisto d''e finanze Anne Robert Jacques Turgot. Turgot suggerette d'allascà 'e legge ca limmitaveno 'o periodo e 'a quantità d''o rano vennuto. Chisto purtaje a n'aumiento d''o costo d''o rano e causaje murde pruteste dint'o 1775 ca passajeno â storia comme Uerra d''o Sciore. Murde ate reforme 'e Turgot fujeno bluccate d''e nobbele d''e parlaments e 'n fine 'o rre decidette 'e lle licenzià pe mettere Jacques Necker. 'O novo menisto d''e finanze cercaje 'e pubbrecà nu statino cu tuttequante 'e spese d''o guvierno ma chisto fernette cu ll'annasconnere cierte asciute. Dint'o 1783 addeventaje menisto d''e finanze Charles Alexandre de Calonne.
Luigge e 'o guvierno sujo supportajeno 'e mmericane dint'a Uerra 'e ndepennenza cuntro 'e ngrese, pe cercà d'addebulì 'a Gran Vretagna e pe vennecarse p''a perdeta d''o Québec dint'a Uerra d''e Sitt'anne. 'E mmericane vencetteno 'a uerra, accussì 'e ngrese duvettero ricunoscere 'a ndepennenza llòro appriesso 'o Trattato 'e Parigge d''o 1783. Chisto tuttavota nun facette addebulì 'o Mpero vretanneco ca mmece vencette cuntro 'a marina franzesa dint'a Battaglia d''e Saintes. Dint'a fine 'e ll'anne '80 'o guvierno 'e Luigge s'avette a truvà accussì nzellato 'e diebbete p''a Uerra 'n Amereca e ormaje 'a situazzione jera fora cuntrollo. 'O rre chiammaje donca 'e State generale, p''a primma vota d''o 1614.
'A Rivuluzzione[cagna | cagna surgente]
![]() |
Pe' ne sapé 'e cchiù, vide 'a vvoce Rivuluzzione franzesa. |
'E State generale accuminciajeno dint'o majo d''o 1789 e, comme p''e precedente, rappresentajeno 'e tre state ca furmaveno 'a suggetà franzesa: 'o crelo, 'a nubbertà e 'o populo. 'E miembre d''o tierzo stato (ca dint'a suggetà jera 'o 95 % d''a pupulazzione) cunzideraveno ngiusto ca llòro rappresentassero sulo nu tierzo d''e state generale e annunziajeno d'essere ll'Assemblea nazzionale. Luigge lle refutaje e 'o 20 'e giugno se spurtajeno accussì dint'a Sala d''a pallacorda addò jurajeno ca sarriano state aunite nfin'a quanno 'o rre nun se sarria arreduciuto 'e putere suoje.
Ll'11 'e luglio Luigge licenziaje cocche funziunario vecino a ll'Assemblea nazzionale, comme 'o populare Jacques Necker. Accuminciajeno priesto devierze arrevuote ca sfuciajeno dint'a presa d''a Bastiglia, 'o 14 'e luglio 1789. Aroppo chisto fatto, Luigge cedette nu poco e accettaje ca ll'Assemblea nazzionale guidasse 'o paise e appruvaje 'a Dicerazzione d''e deritte 'e ll'ommo.
'O 5 'e ottovre 1789 murde perzone (suprattutto femmene) prutestaveno a Parigge pe ll'auto costo d''o pane e ammarciajeno nfin'a Reggia 'e Versailles, facenno spurtà 'a casa riale dint'o Palazzo des Tuileries, dint'a capetale franzesa.
Dint'a stu mumento, Luigge mantenette 'o titulo 'e Rre ma nun teneva 'e fatto 'o cuntrollo d''o paise, 'mmano ê rivuluzzionare.
Purtale Storia: Trase ê vvoce 'e Wikipedia ca parlano 'e Storia