Nòva Zelanna

'A Wikipedia.

Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése

Progetto stati Nòva Zelanna
Purtale:Purtali Visita 'o Purtale Nuova Zelanda
Nòva Zelanna - Bannera
Nòva Zelanna - Bannera
Nòva Zelanna - Mpresa
Nòva Zelanna - Mpresa
(dettaglio) (dettaglio)
Motto: « God Defend New Zealand »[1]

Nfromma
Nòmme completo: Nòva Zelanna
Nòmme uffëcial: (EN) New Zealand, (MI) Aotearoa
Lenguë uffëcial: nghlése, maòri, léngua e gl sign nevazelannése
Capëtal: Wellington  (386.000 ab. / giugn 2009)
Pulitica
Guviérno: Menarchía parlamendare (Rrègn e gl Commonwealth)
Capo ë stato: Jerry Mateparae
Capo ë guviérno: John Key
Ndepennenza: 26 settiémbr 1907
Depennente 'a: Da gl Rrègn Unite
Ngresso a ll'ONU: 24 ottobbr 1945
Area
Totale: 267.710 km²  (76°)
% d’’e Acue: 2,1 %
Pëpëlazion
Totale (marz 2015): 4.578.900 ab.  (°)
Denzità: 17 ab./km²  
Giugrafia
Cuntinente: Eceania
Fuso orario: UTC +12
Ecunumia
Valuta: Dòllare nevazelannése
PIL (PPA)  (2012): 169.831 milioni di $  (56°)
PIL procapite (PPA)  (2012): 38.255 $  (24°)
HDI  (2011): 0,908 (ávete assá))  ()
Energia:
Varie
TLD: .nz
Prefisso tel.: +64
Targa autom.: NZ
Inno nazzionale: God Defend New Zealand, God Save The Queen
Festa nazzionale: 6 febbrare

La Nòva Zelanna (New Zealand pe nghlése, Aotearoa pe maòri) è ne paése de l'Oceania. La capetale séa è Wellington. Gl mare de Tasman la spart da l’Auštralia, che ze tròva a 2.000 km a nòrd-òvèšt.

Giugrafía[cagna | cagna surgente]

Tè na seperficie e 268.680 km² é ze štènn cchiù o méne pe 1.500 km da nòrd a sudd.

Gl Štate è fermate prengepalmènd da tré ísere: l’Ísera e gl Nòrd, l’Ísera e gl Sudd é l’Ísera de Steward, é da ne ruoss númmere d’ísere pecceréll.

La Nòva Zelanna tè na forma lònga é štrétta: a tutt é ddu l’ísere, la còšta a penènd nen è má cchiù lendana de 200 km da chélla a levand. Gl Štritt de Cook[2], che spart le ddu ísere, è larie 26 km.

Pepelazione[cagna | cagna surgente]

La štima de la pepelazione a marz 2015 éva de 4.578.900 abbetand che na denzetà de 17 abb/km²; gl tré quart de la pepelazione ábbeta a l’ísere de gl nòrd, addó gl clima è cchiù mègl. Dòpp Wellington l’ate cettà cchiù pepelate suó Auckland, Christchurch é Hamilton.

Šterpigl[cagna | cagna surgente]

La pepelazione de la Nòva Zelanna è cheštituita pe gl 82% da ghiangh de ríggene nghlése é scuzzése; gl ndíggene de šterpiglia pelenesiana suó cchiù o méne 201.000. Ce štave pure cinése, indiane, germanise, ulannise é taliane.

Léngue uffeciale[cagna | cagna surgente]

La Nòva Zelanna tè ddu léngue uffeciale: le nghlése, ch'è parlate da gl 98% e la pepelazione, le maòri, ch'è parlate da gl 4% de la pepelazione é la léngua e gl sign nevazelannése[3], acròneme NZSL.

Urganezazione pelíteca[cagna | cagna surgente]

La Nòva Zelanna è ne rrègn e gl Commonwealth. La reggina è Sabbétta II de gl Rrègn Unite. Gl prime miništr è John Key (lezziune e gl 2008, 2011 e 2014) e gl "Partite Naziunale de la Nòva Zelanna".

Annetaziune[cagna | cagna surgente]

  1. Pe cuminése : « Che Ddíe defennéss la Nòva Zelanna »
  2. nome che remanna a gl spleratore James Cook
  3. New Zealand Legislation

Lébbra[cagna | cagna surgente]

  • Carolyn Bain, Neal Bedford, Paul Harding - Nuova Zelanda - Lonely Planet, EdT, 2003
  • Marco Moretti - Nuova Zelanda - Clupguide, 2000