Crášteca: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Comino (chiàcchiera | contribuzzione)
Comino (chiàcchiera | contribuzzione)
Nessun oggetto della modifica
Riga 62: Riga 62:
[[File:Cuculus canorus canorus MHNT.ZOO.2010.11.150.40.jpg|thumb|''Cuculus canorus canorus'' + ''Lanius collurio'']]
[[File:Cuculus canorus canorus MHNT.ZOO.2010.11.150.40.jpg|thumb|''Cuculus canorus canorus'' + ''Lanius collurio'']]


La '''crášteca''' (''Lanius collurio'' <span style="font-variant: small-caps">[[Linnée]], [[1758]]</span>) è ne [[Auciello|cegliucc]] [[Passeriformes|passereform]] de la [[Famiglia (tassenemía)|famiglia]] [[Laniidae]].
La '''crášteca''' (''Lanius collurio'' <span style="font-variant: small-caps">[[Linnée]], [[1758]]</span>) è ne [[Auciello|cegliucce]] [[Passeriformes|passereforme]] de la [[Famiglia (tassenemía)|famiglia]] [[Laniidae]].


== Descrezzione ==
== Descrezzione ==
La crášteca è lònga cchiù o méne 18 cm, é pésa ‘m mèdia 35 g, gl cuorp rusc-brune a part pe ngima é ghiangh-resate ngim’a la panza. La còccia é la schina suo de chelore grigg-ardèsia. La coda è néra che gl late ghiangh. Gl cape de chelore chiare tè na fascia néra ch’attravèrza gl uocchie, ma sule a gl máscure.
La crášteca è lònga cchiù o méne 18 cm, é pésa 'm mèdia 35 gramme; gle cuorpe sié è de chelore rusce-marrone, mméce la panza è ghianghe-resate. La còccia é la schina suó de chelore grigge-ardèsia. La coda è néra che gle late ghianghe. Gle cape de chelore chiare tè na fascia néra ch'attravèrza gl'uocchie, ma sule a gle máscure.


==Spannemiénde==
==Spannemiénde==
A l'[[Etalia]], salve ca a gle [[Salento (zona giugrafica)|Salènde]] é a la [[Sicilia|Secilia]], ze tròva dappettutte vecin'a le cámbera é a le sélve. Nedífeca quasce a tutta l'[[Europa|Euròpa]], l'[[Asia]] é l'[[Áfreca e gle Nòrd]], tranne ca a le reggiune cchiù settendrienale.
A l'[[Etalia]], salve ca a gle [[Salento (zona giugrafica)|Salènde]] é a la [[Sicilia|Secilia]], ze tròva dappettutte vecin'a le cámbera é a le sélve. Nedífeca quasce a tutta l'[[Europa|Euròpa]], l'[[Asia]] é l'[[Áfreca e gle Nòrd]], tranne ca a le reggiune cchiù settendrienale.


==Che magna==
==Magnà==
Cegliucc carnacchiare, tè gl mòde de fà típece de la famiglia séa, nfatt magna [[Inzetto|nziétt]], ma pure mammífere peccerigl, icèrt é ranòcchie. Comm quasce tutt le crášteche tè l’abbetúdene de nfelà la prèda a le spine de gl [[ruve]].
Cegliucce carnacchiare, tè gle mòde de fà típece de la famiglia séa, nfatte magna [[Inzetto|nziétte]], ma pure mammífere peccerigle, icèrte é ranòcchie. Comme quasce tutte le crášteche tè l’abbetúdene de nfelà la prèda a le spine de gle [[ruve]].


==Repredezzione==
==Repredezzione==
La crášteca nen rembonn gl nide ávet’assá miés’a le fratt. La jeccata è de 4 a 6 òva.
La crášteca nen rembonne gle nide ávete assá mmiés'a le fratte. La jeccata è de 4 a 6 òva.


==Štate de cunzervazione==
==Štate de cunzervazione==
Le pepelaziune štav’a calà. Comm pe tutt quand le crášteche, ze tratta de na spècie che nen ze pò caccià ‘m base a quéll che dice la légg 157/92.
Le pepelaziune štav'a calà. Comme pe tutte quande le crášteche, ze tratta de na spècie che nen ze pò caccià 'm base a quélle che dice la légge 157/92.


==Variand dialettale cominése==
==Variande dialettale cominése==
*cáštreca ([[Galleniare]])
*cáštreca ([[Galleniare]])



Verzione d’’e 14:33, 17 Aùs 2021

Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése

Crášteca

Lanius collurio
Crassifecazzione scientìfeca
Dëminië Eukaryota
Regn Animalia
Sottërègn Eumetazoa
Superphylum Deuterostomia
Phylum Chordata
Subphylum Vertebrata
Infraphylum Gnathostomata
Superclass Tetrapoda
Class Aves
Sottëclass Neornithes
Superórdënë Neognathae
Órdënë Passeriformes
Famiglia Laniidae
Jènërë Lanius
Spèc ''L. collurio''
Nommenclatura binommiale
Lanius collurio
Linnée, 1758
Cuculus canorus canorus + Lanius collurio

La crášteca (Lanius collurio Linnée, 1758) è ne cegliucce passereforme de la famiglia Laniidae.

Descrezzione

La crášteca è lònga cchiù o méne 18 cm, é pésa 'm mèdia 35 gramme; gle cuorpe sié è de chelore rusce-marrone, mméce la panza è ghianghe-resate. La còccia é la schina suó de chelore grigge-ardèsia. La coda è néra che gle late ghianghe. Gle cape de chelore chiare tè na fascia néra ch'attravèrza gl'uocchie, ma sule a gle máscure.

Spannemiénde

A l'Etalia, salve ca a gle Salènde é a la Secilia, ze tròva dappettutte vecin'a le cámbera é a le sélve. Nedífeca quasce a tutta l'Euròpa, l'Asia é l'Áfreca e gle Nòrd, tranne ca a le reggiune cchiù settendrienale.

Magnà

Cegliucce carnacchiare, tè gle mòde de fà típece de la famiglia séa, nfatte magna nziétte, ma pure mammífere peccerigle, icèrte é ranòcchie. Comme quasce tutte le crášteche tè l’abbetúdene de nfelà la prèda a le spine de gle ruve.

Repredezzione

La crášteca nen rembonne gle nide ávete assá mmiés'a le fratte. La jeccata è de 4 a 6 òva.

Štate de cunzervazione

Le pepelaziune štav'a calà. Comme pe tutte quande le crášteche, ze tratta de na spècie che nen ze pò caccià 'm base a quélle che dice la légge 157/92.

Variande dialettale cominése