Torre Nunziata

'A Wikipedia.
Torre Nunziata
Nomme ufficiale: Torre Annunziata
Stato: Italia
Reggione: Campania
Pruvincia: Napule
Estenzione: 7,33 km²
Pupulazzione: 43.699
Denzità: 5.961,66 ab./km²
'E riune: Cipriani, Rovigliano, Sannino, Terragneta
Commune vicini: Castiellammare 'e Stabia, Pompei, Torre d’’o Grieco, Trecase, Vuoscoriale, Vuoscotrecase
Coordinate giugrafiche:

40°45′0″N 14°27′0″E

Sinnaco: {{{sinnaco}}}
Codice pustale: 80058
Prefisso pe
ttelefunà:
081
Santo prutettore: Maronna d’’a Neva
Festa d'o patrono: 22 'e ottovre e 5 'e aùsto
Localizzazione
Mappa di localizzazione: Italia
Torre Nunziata
Torre Nunziata
Sito: comune.torreannunziata.na.it

Torre Nunziata è nu comune 'e 43.699 abetante d’’a pruvincia 'e Napule.

Se truova ê pere 'e Vesuvio ca cummigliette 'a cità rummana 'e Oplonti ccà 'int’’o 79. Ll'UNESCO annummanaje 'e scave comme nu sito d’’o patrimmonio 'e ll'umanità.

Descrizzione[cagna | cagna surgente]

Torre Nunziata è nu attivissimo puorto, e è ogge uno d’’e cchiù 'mpurtante centre innustriale d’’a Campania, sede 'e innustrie metalmeccaneche (comme 'a Derover e 'a Dalmine) e, fuje chiammata sia 'a Manchester d’’o Sud (comme pure Salierno) ca 'a Sesto San Giovanni d’’o Mmiezzojuorno ('nzieme 'a Pumigliano d'Arco). Ogge ce stanno innustrie nauteche (Aprea Ferretti) e chimice (Novatris).

Giugrafia[cagna | cagna surgente]

Pusizzione[cagna | cagna surgente]

Torre Nunziata sta 'e pere do Vesuvio, 'int’’a zzona russa, chella a cchiù aùto rischio pe nu scoppio do vurcano, e s'affaccia 'ncopp’’o gurfo 'e Napule, 'int’’a na piccirilla 'nzenatura ('int’’o ventre da vacca). Tene nu 'mpurtante ruolo, 'nfatte a fatto addeventà Torre Nuniata 'o tierzo puorto d’’a riggione Campania (aropp’’o puorto 'e Napule, ca è 'o puorto taliano cciù 'mpurtante pe passeggiere e Salierno ca sta criscenno veloce).

Storia[cagna | cagna surgente]

Periudo antico[cagna | cagna surgente]

Lucalità signata 'ncopp’’a Tabula Peutingeriana cu 'a simbuluggia usata pe 'e site termale. 'E primme abetante d’’a costa vesuviana e d’’a valle d’’o Sarno fujerono 'e Sarrastre mesculate 'e Pelasgi, aropp"e Osce. 'Int’’o VIII seculo a.C. seguirono 'e Griece e aropp’’e Etrusche. Verzo 'a fine d’’o V seculo accuminzatte int’’a Campania 'a dominazzione d’’e Sannite, e aropp’’e rumane sulo 'o 89 a.C.

Medioevo[cagna | cagna surgente]

'O scoppio d’’o Vesuvio distruggette tutt’’a cità, danno inizzio a nu periudo oscuro 'e circa nu millennio durante 'o quale cumparve na fita vegetazzione, 'o luoco venne acussì chiammato Sylva Mala, ppecchè 'nfestata 'e animale e ladre. 'O terrieno fuje razziato a Gensereco, subette devastazzione durante 'a Uerra goteca e 'e n'cursione d’’e Sarracini, ca arrubbarono tutto 'int’’o munastero 'e Rovigliano ô 989. Verzo l'anno 1000 se avettero quacche stanziamiento 'e abetante vicino 'o mmare, ca fatecavano cu pesca e agricultura, ca chiano chiana ripupulattero 'a zzona. E 'e vuosche d’’o sito addeventarono riserva reale 'e caccia. 'O riune Terravecchia è nasciuto 'ncopp'ô terrieno 'e Sylva Mala e 'o riune Grazzie in chello 'e "Nemus Regalis" (ca vvò dicere Vuosco Reale) e 'o riune Nunziata.

Pupulazzione[cagna | cagna surgente]

Perzonagge fammose[cagna | cagna surgente]

Torrese fammose[cagna | cagna surgente]

politici e diplomatici

Torresi[cagna | cagna surgente]

attore, cantante, showgirl e ballerine

pitture

'Nfrastrutture[cagna | cagna surgente]

Puorto[cagna | cagna surgente]

'O purto d’’a cità 'e Torre Nunziata, cu funzione cummerciale, innustriale, 'e pesca e turesteche è stato 'nnaugurato int’’o 1871 favvrecato 'nteramente cu 'o dinaro d’’o cumune, fuje 'ntitulato a 'o Principe Umberto 'e Savoia. Gimellato cu 'o puorto spagnolo 'e Valencia, è dutato 'e 300 puoste barca.

Metrò d"o mmare[cagna | cagna surgente]

'A cità è attraverzata d"a metrò d"o mmare cu Monte 'e Proceta, Bacoli, Pozzuoli, Napule Mergellina, Napule Beverello, Puortece, Ercolano, Torre d’’o Grieco, Torre Nunziata-Pumpeje, Castellammare di Stabia, Seiano-Vico Equense, Surriento.

Ferruvie[cagna | cagna surgente]

'A cità 'e Torre Nunziata è servita 'a tre stazzioni ferruviarie 'e Trenitalia e una d’’a Circumvesuviana. D’’a stazzione Centrale se departono quattro linee Trenitalia, Ferruvia Napule-Salierno (linea Napule e linea Salierno), Ferruvia Torre Nunziata-Canciello e 'a Torre Nunziata- Castellammare 'e Stabbia. E d’’a stazzione 'e Torre Nunziata oplonte se departono ddoje linee d’’a Circumvesuviana: Ferruvia Torre Nunziata-Surriento e Ferruvia Napule-Pumpeje-Poggiomarino.

Ferruvie nazziunale[cagna | cagna surgente]

Ferrovie in concessione[cagna | cagna surgente]

Autobus[cagna | cagna surgente]

  • linea A, circolare Torre Annunziata - Via Prota
  • linea B, circolare Torre Annunziata
  • linea C, circolare Villa Regina di Boscoreale
  • linea DX, circolare destra Villa Regina 'e Boscoreale
  • linea SX, circolare sinistra Villa Regina 'e Boscoreale
  • linea CM, Novartis - Marra
  • linea MC, Marra - Novartis
  • linea BT, Circolare Boscotrecase
  • linea BTT, Circolare Boscotrecase - Trecase
  • linea BR, Circolare Boscoreale
  • linea TR, Circolare Trecase
  • linea MAVP, Marra - Via Prota, linea scolastica e feriale
  • linea VPMA, Via Prota - Marra, linea scolastica e feriale

Gemellagge[cagna | cagna surgente]

Gallarìa[cagna | cagna surgente]

Bibbliografia[cagna | cagna surgente]

  • ' Tipografia Laurenziana, 1962.
  • ' Tipografia Di Martino, 1873.
  • ' , 1835.
  • ' Ed. Loffredo, 1970.
  • ' Ed. Loffredo, 1978.
  • ' Einaudi, 1941.
  • ' D'Amelio, 1983.
  • ' Ed. Libreria Rosati, 1995.
  • ' Federico Motta, 2000. 88-7179-243-2
  • ' Novus Campus, 2002.
  • Enrica Morlicchio (a cura 'e) ' Dante & Descartes, 2006.
  • ' Editrice Ferraro, 2004. ISBN 88-7271-568-7
  • ' D'Amelio, 1986.
  • ' , 2008. [1]

Nutarielle[cagna | cagna surgente]

  1. Dettagli del testo su www.vesuvioweb.com.

Ate pruggette[cagna | cagna surgente]

Jonte 'a fore[cagna | cagna surgente]