Campania
Da Wikipedia.
Chist' articulo è sulo na bozza (stub). Si ce può ddà na mano, p' 'o fà addeventà nu poco meglio, spriemme ccà. Pe ssapé comm' he 'a fà, guarda ncopp' ê cconvenzioni 'e Wikipedia.
Pe ssapé quale so' tutte quant''e stub, vaje a vedé 'a categoria stub
| Campania | |
| Nomme ufficiale: | Campania |
|---|---|
| Capoluoco: | Napule |
| Zona: | 'a Talia meriddiunale |
| Estenzione (quant'è gruosse): |
13.595 km² |
| Pruvincie: | Avellino, Beneviento, Caserta, Napule, Salierno |
| Populazzione (quanta ne simme): |
5.804.000 |
| Denzità (comme ce stamme): |
419,4 ab./km² |
| Commune: | 551 |
| Presiriente: | Antonio Bassolino |
| Sito d''a reggione: | sito.regione.campania.it |
'A Campania è na reggione 'e ll'Italia Meriddiunale. Cunta 5.804.000'e crestiane (censimento 2001 [1]) ed ha 'a cchiù auta denzità 'e ggente nfra 'e reggiune taliane ma è 'a seconna, aroppo 'a Lummardìa, pe nummero totale 'e abetante. 'O capoluoco sujo è Napule. Cunfina a ovest, sud-ovest cu 'o Mar Tirreno, a nord-ovest cu 'o Lazzio, a nord cu 'o Mulise, a nord-est cu 'a Pùglia e ad est cu 'a Lucania.
'O nomme Campania vene d''o termene latino campus ca vô dicere campagna e, pe mmesca lenguisteca, d''o termene osco Kampanom, cu 'o quale se nzignava ll'area 'int' 'a zona d''a cità 'e Capua.
Énnece |
[càgna] Etimologià
Il nomè Campanià derivà dal termìn latinò 'campùs', ca' vuòl ricere campagnà, e ppe commistiòn linguisticà, dal termìn oscò 'Kampanòm', cu o' qualè si indicàv lareà int'e' pressì ra' cìttà e' Capuà. Tuttavià, devè esserè precisàt ca' e' studì o' riguàrd nun song giuntì a conclusiòn univochè, poìché nun è chiarò si a' parolà 'Campanià' sia na' derivaziòn dellaggettìv modificàt e' Capuà (Capuà, Capuanià, Campanià), ovverò si trovì invecè coincidènz cu o' significàt e' "campagnà", comm farèbb presuppòrr a' notà espressiòn "Campanià felìx". In chistu sicond sensò, si sottolineà ca' o' sostantìv latinò "campùs" ha appùnt o' significàt e' "pianurà, campàgn apertà", ca' indicherebbè, unitamènt o' climà favorevòl altrettànt notò, a' particolàr fertilìtà ed amenìtà dellareà.
[càgna] Geografia
L Campanià è prevalentemènt collinàr (50,8%), o' 34,6.% e' essà è montuòs e o' 14,6 % pianeggiantè.
Pèr quantò concèrn o' rilievò, putimme innanzitùtt distinguerè, a' dorsàl appenninìc centralè, decorrènt ra nord-ovèst a sud-èst e comprendènt divèrs massìcc (Matesè, Taburnò, Avellà, Terminiò, Cervialtò, Alburnò, Cervatì), seguìt versò est ra na' zonà e' altopiàn e conchè (Beneventò, Montecàlv Irpinò, Ariàn Irpinò, Vallè Caudinà, ècc). int'a' zonà litoràl troviàm massìcc e' origìn vulcanìc (Somma-Vesuviò, Càmp Flegreì) e e' origìn sedimentarià (mònt Lattarì e Massicò). e' pianùr cchiu' importànt song a nòrd chella ro' fiumè Garigliàn e chella ro' fiumè Volturnò; questultìm confìn a sud cu o' solcò ro' fiumè Sarnò e costituìsc a' Pianùr Campàn propriamènt dettà, fertìl ed intensamènt popolatà. Ricordiamò, inoltrè, a' pianùr ro' fiumè Selè a sùd, formànt a' pianà e' Pestò e a' pianùr e' Salernò. Ad est dei massìcc dellAlbùrn e ro' Cervàt si distènd o' Vallò e' Dianò attraversàt dal fiumè Tanàgr ca' in origìn era nu' grandè lagò pleistocenìc .I fiumì si riversàn ppe o' cchiu' into Tirrenò ed hannò nu' corsò tortuosò, cu ripidè golè tra e' varì massìcc ra' regionè. e' sorgènt song copiòs e sorgòn a' piedì dei rilièv calcareì, int'e' qualì song frequènt fenomèn carsici.
[càgna] Isole
Larcipelàg campanò è compòst ra 3 isolè principalì: Ischià, Caprì e Procidà, famosè in tuttò o' munno ppe e' lorò bellèzz naturàl e ra altrè 2 isolè minorì, Vivarà (collegàt a Procìd ra nu' pontè) e Nisidà (collegàt o' continente).
[càgna] Nisida
Nisìd (dàl grecò peccerella isolà) è na' peccerella isolà appartenènt allarcipelàg re' isolè Flegreè, postà a pochissìm distànz ra e' costè e' Capò Posillipò, allintèrn ro' territoriò ra' cìttà e' Napolì. o' suo "statùs" e' isolà, anticamènt pacificò, vienè oggì contestàt in quantò ra alcunì decènn è collegàt ra nu' lungò pontìl in pietrà a' terraferma. Fiùra:Nisidà2.jpg
[càgna] Capri
Lisòl e' Caprì è unisòl into golfò e' Napolì. Situàt e' front a' penisòl sorrentinà, è celebràt ppe a' sua bellèzz sin dai tiemp dellimpèr romano. Lisòl è, a differènz re' vicinè Ischià e Procidà, e' origìn carsicà. Inizialmènt era unità a' Penisòl Sorrentinà, salvò esserè successivamènt sommèrs in partè dal mar e separàt quindì ra' terrafermà, aro' oggì si trovà o' strètt e' vocca Piccolà. Caprì, presènt na' struttùr morfologìc complessà, cu cimè e' medià altèzz (Mònt Solarò 589 m e Montè Tiberiò 334 m) e vastì altipiàn internì, tra cui o' principàl è chello ritt "di [[Immagine:Capri">Anacapri". Fiùra:Càpr skàly Faraglionè.JPG
[càgna] Ischia
Lisòl dIschià cu e' suoì 46 km² e' superficiè e e' circà 61 milà abitànt è a' maggiòr re' isolè ro' golfò e' Napolì. Dal puntò e' vistà amministratìv si dividè in si comunì: [[Baràn dIschià]], Casamicciòl Termè, Foriò, Ischià, Làcc Amenò, Serràr Fontanà, pure si è statà presentàt na' propòst e' leggè regionàl e' iniziatìv popolàr ppe potèr giungèr ad nu' 'Comùn Unicò' dellIsòl dIschià, ra realizzàrs attravèrs nu' referendùm popolarè. Attualmènt si è in attesà ra' sua indiziòn ra partè ra' Regiòn Campanià, pure si nun vi è alcùn obblìg in merito.Dàl puntò e' vistà strettamènt naturàl lisòl presènt divèrs peculiarìtà, dovutè pure a' sua origìn vulcanicà, ca' tra làltr ha resò possibìl o' svilùpp e' na' fiorènt attivìtà economicà, legatà o' turismò sia essò turìsm termalè, ca' turìsm balnearè. o' Mònt Epomeò, è a' cimà cchiu' altà dellisòl dIschià cu e' suoì 789 metrì. ppe raggiungèrl si può arrivàr sinò a' localìtà dettà Fontàn e poi si devè proseguìr a piedì sinò a' vettà o, comm usavàn e' contadìn e' nu' tempò, a dorsò e' nu' asinò. In prossimìtà ra' vettà in tufò verdè vi song e' restì e' nu' eremò e a' chiesètt dedicàt a S. Nicolà e' Barì. ra' cimà si può ammiràr na' scenariò e' incomparabìl bellèzz ca' va ra Caprì, a Ponzà, Gaetà, Napolì, o' Vesuviò, e' Mònt Lattarì e a' penisòl Sorrentina.
[càgna] Vivara
Lisòl e' Vivarà è na' peccerella isolà ro' golfò e' napule situàt a pocà distànz ra e' isolè e' Procìd e Ischià e appartenènt o' gruppò re' isolè flegree. Lisòl misurà circà 0.4 km² e ha nu' perimètr e' circà 3 km cu na' formà a mezzalunà; o' rilièv cchiu' elevàt misurà 110 metrì ncopp'o' livèll ro' mar ed è situàt into centrò dellisola. Vivàr è sottopòst a' giurisdiziòn amministratìv ro' Comunè e' Procidà, cui è collegàt ra nu' sottìl pontè. È attualmènt disabitàt ed è na' risèrv naturàl statalè, partè ro' parcò regionàl dei Campì Flegreì. Tuttò o' suo litoràl è inòltr comprès nellareà naturàl marinà protètt Regnò e' Nettunò. I puntì estrèm song a' puntà e' Mezzogiòrn a Sud e a' puntà Capitèll a Nòrd, rivòlt versò lisòl e' Procidà. a' puntà dAlacà, ad Ovèst, definìsc o' puntò cchiu' strètt ro' canalè dIschià, ppe'tramente' tuttà a' costà orientalè, ripidà e scoscesà, vienè chiamàt a' Carcara. Fiùra:Vivarà01.jpg
[càgna] Climà
L Campanià può esserè suddivìs in duje zonè climatichè: chella col climà mitè, influenzàt ra' presènz ro' marè, ca' comprènd a' costà ro' casertanò, o' napoletanò e a' costà ro' salernitanò (insièm naturalmènt allarcipelagò) aro' si possòn sentì maggiormènt e' benefìc ro' marè; e chella col climà cchiu' rigidò, ca' comprènd e' zonè intèrn aro' si notà laumènt ra' presènz ra' montagnà: infàtt in invèrn int'e' zonè montuòs si registràn temperatùr rigidè, ed pure int'e' vallì nun mancàn gelatè e banchì e' nebbià, talvòlt accompagnàt ra nevicàt ca' si fannò sempe cchiu' copiòs man manò ca' ci si addèntr nellentrotèrr e si salè e' altezzà. In estatè si possòn raggiungèr temperatùr altè e vi song giornàt e' pienò solè, tuttavià e' caratteristìch orografìch e linfluènz benefìc ro' marè, rendòn o' cavero maggiormènt sopportabile.
Dàl puntò e' vistà precipitativò, gràn partè ra' regiòn risùlt espòst a' ventì umidì atlantìc ppe a' relatìv vicinànz ra' dorsàl appenninìc a' fascià costierà. Ne conseguòn valorì piuttòst abbondànt pure lungò e' costè (medià attòrn a' 1.000 mm annuì, salvò alcunì valorì leggermènt inferiòr lungò o' litoràl caseratanò), ppe'tramente' e' valorì minimì e' pioggià si registràn paradossalmènt into cchiu' lontàn entrotèrr o' e' là dellò spartiacquè appenninicò: questultìm tendè a far salirè ad ovèst finò a 2.000 mm e' valorì pluviometrìc e' alcunè localìtà dellIrpinià, ppe'tramente' oltrè o' spartiacquè ad est si scendè bruscamènt finò a 600-700 mm.
[càgna] Storia
[càgna] Dàll colonizzaziòn grecà alloccupaziòn romana
Modello:Vèd anche L Campanià fu abitàt ra popolaziòn assaie antìch comm e' Oscì o Opicì, e' Auruncì, e' Ausonì, e' Sidicinì ed e' Sannitì; e' qualì parlavàn a' linguà oscà, na' linguà indioeuropeà ro' gruppò italicò. A partìr dal II millenniò à.C. circà. Successivamentè, pure a' Campanià, comm altrè zonè dellItalià meridionalè, fu soggètt a colonizzaziòn grecà. a' primà re' coloniè grechè in Campanià ed in Italià, fu Ischià , aro' nèllVII secolò à.C. nu' gruppò e' colonì proveniènt dallEubeà si insediaròn sullaltùr e' Puntà Chiaritò, int'a' fraziòn e' Panzà. ra lì e' colonì, interessàt o' commerciò e' ferrò cu e' popolaziòn etrùsch ro' continènt si spostaròn int'a' zonà nòrd dellisolà, sullaltùr e' Montè e' Vicò ,nèl comunè e' Làcc Amenò, fondànd accussì Pithecusà, ca' into periòd e' massìm splendòr raggiùns e' 10.000 abitantì. ppe sfuggìr probabilmènt allattivìtà vulcanìc dellisolà, e' colonì grecì decisèr e' spostàrs 'ncoppa terrafèrm e fondaròn Cumà. Alcunì abitànt ra' stessà Cumà si insediaròn ncopp'o' Golfò, fondànd nu' villaggiò ca' presè o' nomè e' Partenopè: era o' primò nucleò cittadìn dellattuàl Napolì. Linsediamènt grecò avvènn sul lungò e' costè, ppe'tramente' a' partè intèrn era abitàt daglì etruschì ca' diedèr vità ad na' legà e' dodicì cìttà cu a capò Capuà , Nucerià , Nolà e altrè. a' regiòn vennè primà invasà dai sannìt (intòrn o' V secolò à.C.) e poi divènn nu' obiettìv espansionistìc e' Romà. A seguìt re' tre guerrè sannitìch (343-290 à.C.), cu esitò infaùst ppe e' popolaziòn localì, fu occupàt dai Romanì, ca' vi fondaròn parecchiè coloniè (comè chella e' Puteolì, lattuàl Pozzuolì). Durànt a' secònd uerra punicà, sul pochè cìttà si allearòn a' cartaginesì, ppe'tramente' a' maggiòr partè ra' regiòn rèstò fedelè a Romà. Amministrativamènt facette partè ra' Regiò I; a' tiemp e' Diocleziàn acqùisì poi autonomià. Durànt loccupaziòn romanà, moltì Potentì, costruiròn lungò a' costà e' propriè villè estivè. pure dal puntò e' vistà economìc ci fu nu' svilùpp dellagricoltùr e ro' commercio.
[càgna] Daì longobàrd o' vicerègn spagnolo
Modello:Vèd anche Sùl ferni' ro' V secolò d.C. e' longobardì scesèr in Italià arrivànd finò in Campanià. cu a' fondaziòn ro' Ducàt e' Beneventò e poi cu a' cadutà e' Pavià divenè principàt e versò o' XI divenè possedimènt ro' pontefìc (denominàt daglì storìc 'ìl balcòn ro' Papà ncopp'o' Sud Italià'), a' Campanià persè a' sua unìtà, poìché o' restànt territoriò rimasè a Bisanzio. Nellànn 1030 e' normannì acquisiròn o' feudò e' Aversà, primò lorò possedimènt into Sud-Italià. a' Campanià vennè poi comprès into Règn e' Sicilià, e affidàt a' rispettìv sovràn (Angioinì e Aragonesì). o' Regnò e' Sicilià divènn poi nu' vicerègn ra' Spagnà, e o' vicèré residèv a Napolì, ca' divènn capitalè. a' politìc dei sovràn spagnòl favorìv e' cetì cchiu' altì: ciò scaturìv in rivòlt ra partè re' classì cchiu' poverè. na' re' figurè rivoluzionariè e' questepòc fu Masaniellò, ca' condùss unaccès campàgn contrò o' viceré.
[càgna] Daì Borbòn allUnìtà dItalia
Dòp a' guèrr e' successiòn polaccà a' Campanià pàssò a' Borbonè. o' primò re fu Carlò e' Borbonè, rimàst famosò ppe ave' intraprès moltè rifòrm in campò economìc e legislativò. a' capitalè, Napolì, divènn centrò culturàl e intellettualè, oltrè a diventàr na' re' cìttà europeè cchiu' popolàt e avanzatè. aropp' a' brevè esperiènz ra' Repubblìc Partenopeà e' Napolì, into 1799, Napoleòn Bonapartè nomìnò Re e' napule suo cognàt Gioacchìn Muràt ca' abòlì definitivamènt o' feudò. aropp' lètà napoleonìc o' Congrèss e' Viennà riaffìdò o' Regnò re' duje Siciliè a' Borbonè. pure a' Campanià fu poi coinvòlt int'e' rivòlt liberàl e int'e' motì ppe lUnìtà dItalià. into 1861 a' regiòn vennè annèss o' Regnò dItalià. Nonostànt a' costruziòn ro' centrò siderurgìc e' Bagnolì, e a' bonifìc e' alcunè areè malarìch a' regiòn fu centrò e' emigrazione.
[càgna] Dàl dopoguèrr a oggi
Durànt a' secònd uerra mondiàl a' Campanià fu teatrò e' alcunè famosè operaziòn militarì, comm o' sbàrc a Salernò e e' Quàttr giornàt e' Napolì. into dopoguèrr a' Campanià facette partè e' chillu gruppò e' regiòn ro' [[Mezzogiòrn dItalia|Sùd Italià]], fontè e' emigraziòn soprattùtt versò o' Nòrd Italia.
Nègl [[annì 70]] e [[Annì 80|80]] si è vistò nu' aumènt ra' criminalìtà organizzatà (in chistu casò a' Camorrà) ca' ha portàt moltì disagì e' tipò sociàl a' regionè. Il 23 novembrè 1980 fu sconvòlt ra nu' gravè [[Terremòt dellIrpinia|terremotò]] ca' còlpì buonà partè e' essà. nata vota oggì a' Campanià restà na' regiòn italiàn cu divèrs problematichè, primè su tuttè a' criminalìtà organizzatà e lemergènz rifiuti.
[càgna] Popolazione
Còn e' suoì 5.790.187 abitantì, a' Campania è tra e' regiòn cchiú abitàt dItalia, ed è chella cu a' densìtà abitatìv cchiú altà (427,7 àb/km²). Ma e' squilìbr ra' distribuziòn deglì abitànt ncopp'o' territoriò songo altissimì: e' provìnc e' Avellinò e Beneventò hannò rispettivamènt 156 e 139 àb/km²; chella e' Casertà ne ha o' doppiò (333 àb/km²) e addirittùr chella e' Napolì ne ha 2.632 àb/km², ed è a' provincià cchiú densamènt popolàt dItalia. aropp' Napolì songo Salernò e Giuglianò e' cìttà cchiú popolàt (lultìm è a' cìttà nun capoluòg cchiú popolàt dItalia).
L Campania ha o' cchiú aveto indicè e' natalìtà dItalia e oggì vantà a' cchiú altà percentuàl e' giovanì. Si può ricere ca' chella e' Napolì è na' verà e proprià conurbazionè, in cui pèrò mancàn moltì servìz (retè ferroviarià, sicurezzà, discarìch adeguate).
Nèl 2006 (fontè: annuariò statistìc taliano 2007) e' natì songo statì 64.096 (11,1‰), e' mortì 46.482 (8,0‰) cu nu' incremènt naturàl e' 17.614 unìtà rispètt o' 2005 (3,0%). e' famigliè contàn in medià 2,8 componentì.
L Campania è a' regiòn taliano cu o' cchiú vascio tassò e' suicidì (2,6 ppe 100.000 abitànt into 2007 rispètt ad na' medià nazionàl e' 5,6)Fontè: CNEL, 2007..
D seguìt vengòn riportàt e' primì 13 comunì ra' regiòn ppe popolazione.
| Mpresa | Cità | Pruvincia | Pupulazzione (ab) |
Estenzione (km²) |
|---|---|---|---|---|
| Fiùra:Napoli-Stemma.png | Napule | Pruvincia 'e Napule | 966.209 | 117 |
| Salierno | Pruvincia 'e Salierno | 140.580 | 58 | |
| Fiùra:Giugliano in Campania-Stemma.png | Giugliano in Campania | Pruvincia 'e Napule | 113.843 | 94 |
| Torre d''o Grieco | Pruvincia 'e Napule | 87.890 | 30 | |
| Fiùra:Pozzuoli-Stemma.png | Pezzulo | Pruvincia 'e Napule | 83.364 | 43 |
| Fiùra:Casoria-Stemma.png | Casoria | Pruvincia 'e Napule | 80.020 | 12,03 |
| Fiùra:Caserta-Stemma.png | Caserta | Pruvincia 'e Caserta | 79.161 | 53,07 |
| Fiùra:CastellammarediStabia.gif | Castiellammare 'e Stabia | Pruvincia 'e Napule | 65.403 | 17 |
| Fiùra:Afragola-Stemma.gif | Afravola | Pruvincia 'e Napule | 63.857 | 17,99 |
| Beneviento | Pruvincia 'e Beneviento | 62.937 | 130 | |
| Fiùra:Marano di Napoli-Stemma.png | Marano 'e Napule | Pruvincia 'e Napule | 58.938 | 15,45 |
| Avellino | Pruvincia 'e Avellino | 57.068 | 30,41 | |
| Fiùra:Portici.gif | Puortece | Pruvincia 'e Napule | 55.786 | 4 |
[càgna] Parlàt locali
Modello:Vèd anche In Campania si può riscontràr lesistènz e' varì dialettì, ca' tuttavià nun discendòn direttamènt dalltalianoò, bènsì dal latinò. chistu ha datò origìn a' dialètt re' divèrs partì dItalia. In moltè regionì, tra cui a' soprattùtt a' Campania e o' Venetò, e' dialètt nata vota oggì songo assaie usatì soprattùtt in ambitò informalè. In Campania esistòn moltì dialettì: o' dialètt salernitanò, parlàt int'a' Provincià e' Salernò, o' dialètt casertanò (ma fusse megliò parlàr e' dialètt mondragonese-sessanò) parlàt int'a' maggiòr partè ra' Provincià e' Casertà e ca' fa partè ra' parlàt ro' sùd Pontinò, o' dialètt beneventanò, parlàt int'a' Provincià e' Beneventò, o' dialètt avellinesè parlàt in quasì tuttà a' Provincià e' Avellinò e e' dialètt ischitanì parlàt nellisòl dIschià. o' napoletanò è parlàt into territoriò comprès int'a' Provincià e' Napolì, nellestremìtà occidentàl ra' Provincià e' Avellinò (nèl Baianesè e into comunè e' Marzàn e' Nolà) e nellestremìtà meridionàl ra' Provincià e' Casertà (a Castelvolturnò, Aversà e comunì limitrofì, ad ecceziòn ra' zonà situàt fra Vìll Liternò e Vìll e' Brianò aro' si parlà o' dialètt casalesè). Ad Afragòl o' dialètt afragolès differìsc ra chello napulitan sul ppe a' sostituziòn ra' "à" finalè accentàt cu a' "ò" finalè accentatà. In ognì casò, si trattà e' suddivisiòn artificialì, poìché, comm in tuttà Italia, ognì pais ha nu' dialètt divèrs ra chello ro' pais vicinò pure a distànz e' pochì km.
[càgna] Usànz e tradiziòn locali
- LPrijatoriè (Cerrèt Sannita)
- Fèst e' San Nicolà (Fragnèt Monforte)
- Processiòn dei Giglì (Brusciano)
- Fèst e' Montecastèll e Disfìd dei Trombonièr ([[Càv dè Tirreni]])
- Fèst ra' maronna dèllOlm ([[Càv dè Tirreni]])
- Fèst e' Materdominì (Nocèr Superiore)
- Fèst dei Santì Cosmà e Damiàn (Eboli)
- Fèst e' San Matteò (Salerno)
- Fèst dei Quàttr Altarì (Tòrr ro' Greco)
- Fèst e' Sàn Gennarò (Napolì, 19 settembre)
- Fèst ra' maronna dèllArc ([[SantAnastasià (NA)|SantAnastasia]])
- Fèst ra' maronna re' Graziè (Giugliàn in Campania)
- Fèst ra' maronna re' Gallìn (Pagani)
- Fèst dei Giglì (Nola)
- Vòl deglì Angelì (Ottavianò)
- L Tombolà (durànt e' fèst natalizie)
- Fèst dellùv (Solopacà)
- Il Carnevàl e' Capuà
- A Chienà (Campagnà)
- I Fucanòl (Campagna)
- Maiò e' Santò Stefàn (Baianò) 25 dicembre
- Processiòn dellImmacolàt conceziòn (Tòrr ro' Grecò) 8 dicembre
- Processiòn e' San Michèl Arcangèl (Sturnò) 8 Maggiò e 29 Settembrè
- Il Presèp Vivènt e' Morconè o' 3 gennaio
[càgna] Economià
L Campanià in Italià si classifìc o' 7° postò comm Pìl lordo.
Secònd lEurostàt, listitùt e' statistìc dellUniòn Europeà, a' Campanià è tra e' regiòn cchiu' poverè dEuropà. o' redditò in regiòn è ugualè o' 66,2 ppe centò ra' medià continentalè, o' datò cchiu' vascio into sud Italià (fermò o' 69,6 ppe cento)a' Campanià è a' regiòn cchiu' poverà dItalia.
L Campanià, aropp' a' Puglià, è a' regiòn cchiu' industrializzàt dellItalià meridionalè. e' provìnc e' Napolì , Salernò e Casertà song ra chistu puntò e' vistà e' zonè cchiu' ricchè. propeto lareà industriàl e' Casertà, postà allò svincòl autostradàl e' Casèrt Sùd, graziè o' grandè nummero e' fabbrichè, è oggì na' re' zonè cchiu' industrializzàt dellintèr Regiòn Campanià e ro' Mezzogiorno.
Mòlt importànz detièn o' settòr alimentarè (conservaziòn e' prodòtt agricolì, pastificì), legatì a na' fiorènt agricolturà (pomodòr speciè o' [[Pomodòr e' San Marzàn dellàgr sarnese-nocerino|Sàn Marzàn DOP]] dèllAgr Nocerìn Sarnesè e agrumì soprattùtt int'a' costièr amalfitanà), frutticolturà e a' derivàt dallallevamentò (latticìn e formaggì, tra cui a' mozzarèll e' bufalà) int'e' provìnc e' Casertà e Salernò. A Beneventò è rinomàt a' produziòn ro' torròn e dei liquorì, in buonà partè ra' regiòn song presènt coltivaziòn vitivinicòl ca' dannò origìn a vinì e' eccellènt qualìtà (Es. Taurasi,Grèc e' Tufo,Fiàn e' Avellino).
Importànt è pure o' settòr meccanicò, cu lAlf Romeò a [[Pomigliàn dArcò]], a' FMA e' Avellinò e e' cantièr navalì e' Castellamàr e' Stabià, senzà scurda' lindustrià aerospaziàl ca' ha nu' dei suoì polì cchiu' importànt in Campanià cu lAlenià Aeronauticà. A Solofrà(AV) è concentràt nu' dei cchiu' importànt polì europeì ppe quantò riguàrd e' industriè ro' cuoiò e ra' concià re' pellì; presènt int'a' zonà pure numeròs industriè chimìch comm a' BASF.
Il pòrt e' Napolì e o' pòrt e' Salernò song tra e' cchiu' attivì in Italià ppe movimènt mercì e passeggèr (pèr chisti ultimì in particolàr chello e' Napolì).
Lattivìtà legatà allartigianatò riguàrd e' merlettì, a' lavoraziòn ra' cretà e re' ceramichè (celèbr chelle e' Capodimontè e e' Viètr ncopp'o' Marè), ra' pregiàt setà e' Sàn Leuciò a Casertà, dei presepì e' vià San Gregoriò Armenò. A Marcianisè, zonà Casèrt Sùd, è presènt nu' dei cchiu' importànt polì industriàl delloreficerià italianà.
Il turismò è sostenùt dallabbondànt presènz e' bellèzz artistìch e naturalistichè, ca' attirà ognì annò miliòn e' personè.
In complèss a' Campanià apparè na' regiòn ra e' enormì potenzialìtà economichè, accussì comm moltè altrè regiòn ro' sud Italià, potenzialìtà purtròpp frenàt ra' pessìm amministraziòn ro' territoriò ra partè re' istituziòn e ra' presènz asfissiànt ra' criminalìtà organizzatà.
[càgna] Datì economìc
D seguìt a' tabèll ca' ripòrt o' PIL ed o' PIL procapite ">name="istat">[http://www.istat.it/dati/datasèt/20071004_00 Datì Istàt - Tavolè regionalì , prodòtt int'a' Campanià dal 2000 o' 2006: style="font-sizè:90%; bordèr:0px; paddìng:0px; margin-left:1èm; margin-right:0px;margin-bottòm:0px;
| 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 'Prodòtt Intèrn Lordo'
(Miliòn e' Eurò)|| 75.355,0 || 80.100,0 || 84.349,4 || 86.288,4 || 89.691,0 || 91.211,0 || 94.353,0 |
|||||||
| 'PIL a' prezzì e' mercàt ppe abitante'
(Eurò) || 13.190,8 || 14.040,8 || 14.764,0 || 15.025,8 || 15.531,7 || 15.753,2 || 16.294,2 |
D seguìt a' tabèll ca' ripòrt o' PIL name="istàt" />, prodòtt int'a' Campanià a' prezzì corrènt e' mercàt into 2006, esprèss in miliòn e' eurò, suddivìs tra e' principàl macro-attivìtà economiche: style="font-sizè:90%; bordèr:0px; paddìng:0px; margin-left:1èm; margin-right:0px;margin-bottòm:0px;
| 'Macro-attivìtà economicà' | 'PIL prodottò' | '% settòr su PIL regionalè' | '% settòr su PIL italianò' |
| Agricolturà, silvicolturà, pescà | € 2.283,1 | 2,42% | 1,84% |
| Industrià in sensò strettò | € 9.606,0 | 10,18% | 18,30% |
| Costruzionì | € 5.874,6 | 6,23% | 5,41% |
| Commerciò, riparazionì, albèrgh e ristorantì, traspòrt e comunicazionì | € 20.486,2 | 21,71% | 20,54% |
| Intermediaziòn monetarià e finanziarià; attivìtà immobiliàr ed imprenditorialì | € 20.290,7 | 21,51% | 24,17% |
| Altrè attivìtà e' servizì' | € 24.158,3 | 25,6% | 18,97% |
| Ivà, impòst indirètt nettè sui prodòtt e impòst sullè importazionì | € 11.654,2 | 12,35%% | 10,76% |
| 'PIL Campanià a' prezzì e' mercatò' | '€ 94.353,0' |
[càgna] Amministrazione
Dàl puntò e' vistà amministrativò, a' Campanià è suddivìs in 5 provinciè: a' Provincià e' Avellinò, ca' comprènd 119 comunì, a' Provincià e' Beneventò, ca' comprènd 78 comunì, a' Provincià e' Casertà, ca' comprènd 104 comunì, a' Provincià e' Napolì, ca' comprènd 92 comunì, e a' Provincià e' Salernò (la cchiu' estesà), ca' comprènd 158 comuni. Napolì è na' cìttà metropolitanà. o' tessùt urbanò ra' regiòn uniscè e' cinquè capoluògh in ununìc grandè conurbazione.
[càgna] Prodòtt agroalimentàr tradizionalì
Il ministèr re' Politìch agricòl e alimentarì, in collaboraziòn cu a' regiòn Campanià, ha riconosciùt 305 prodòtt campàn comm {{Vedi">"tradizionali". Modello:Vèd anche
[càgna] Politica
[càgna] Presidente
[càgna] Vìc Presidente
- Antoniò Valiantè - 'risòrs umane'
[càgna] Assessori
- Enniò Cascettà - 'traspòrt e viabilità'
- Andrèa Cozzolinò - 'agricoltùr ed attivìtà produttive'
- Gabrièll Cundarì - 'urbanistica'
- [[Mariàn DAntoniò]] - 'bilanciò, ragionerià e tributi'
- Alfonsìn De Felicè - 'politìch socialì, parì opportunìtà e politìch giovanilì'
- Enz De Lucà - 'lavòr pubblicì, operè pubblìch e sport'
- Corràd Gabrielè (PRC) - 'istruzionè, formaziòn e lavoro'
- Waltèr Ganapinì - 'ambiènt e proteziòn civile'
- Nicòl Mazzoccà - 'universìtà e ricèrc scientifica'
- Angèl Montemaranò - 'sanità'
- Claudiò Velardì - 'turìsm e benì culturali'
[càgna] Criminalìtà organizzata
[càgna] Gallaria 'e fiure
[càgna] Diocesì ed abbaziè Cattolichè
D seguìt song elencàt e' diocès o e' abaziè Cattolìch ra' Regiòn Ecclesiastìc Campania.
- Abbazià e' Monteverginè, abbazià territoriàl suffraganeà e' Benevènt (Superficiè: 1 km²).
- [[Abbazià territoriàl Santissìm Trinìtà e' Cavà dè Tirreni|Abbazià ra' Santissìm Trinìtà e' Cavà dè Tirrenì]], abbazià territoriàl suffraganeà e' Salèrn - Campàgn - Acernò (Superficiè: 10 km²; parrocchiè: 4).
- Abbazià ro' Goletò fondàt ra San Guglièlm ra Vercellì, abbazià territoriàl suffraganeà e' Arcidiocès e' SantAngèl dei Lombardi-Conza-Nusco-Bisaccia.
- Arcidiocès e' Amalfì, sedè arcivescovìl suffraganeà e' Salèrn - Campàgn - Acernò (Superficiè: 150 km²; parrocchiè: 76).
- Arcidiocès e' Beneventò, sedè 'metropolitanà' (Superficiè: 1.691 km², parrocchiè: 116).
- Arcidiocès e' Capuà, sedè arcivescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 500 km²; parrocchiè: 59).
- Arcidiocès e' Napolì, sedè 'metropolitanà' (Superficiè: 274km²; parrocchiè: 287).
- Arcidiocès e' Salèrn - Campàgn - Acernò, sedè 'metropolitanà' (Superficiè: 1.398 km²; parrocchiè: 163).
- [[Arcidiocès e' SantAngèl dei Lombardi-Conza-Nusco-Bisaccia|Arcidiocès e' SantAngèl dei Lombàrd - Conzà - Nuscò - Bisaccià]], sedè arcivescovìl suffraganeà e' Benevènt (Superficiè: 1.290 km²; parrocchiè: 36).
- Diocès e' Acerrà, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 157 km²; parrocchiè: 27).
- Diocès e' Alifè - Caiazzò, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 580 km²; parrocchiè: 44.
- Diocès e' Arianò Irpinò - Lacedonià, sedè vescovìl suffraganeà e' Benevènt (Superficiè: 781; parrocchiè: 43).
- Diocès e' Avellinò, sedè vescovìl suffraganeà e' Benevènt (Superficiè: 394 km²; parrocchiè: 64).
- Diocès e' Aversà, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 361 km²; parrocchiè: 92).
- Diocès e' Casertà, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 185 km²; parrocchiè: 65).
- [[Diocès e' Cerrèt Sannita-Telese-SantAgàt dè Goti|Diocès e' Cerrèt Sannìt - Telesè - SantAgàt dè Gotì]], Sedè vescovìl suffraganeà e' Benevènt (Superficiè: 583 km²; parrocchiè: 60).
- Diocès e' Ischià, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 46 km²; parrocchiè: 25).
- Diocès e' Nocerà Inferiòr - Sarnò, sedè vescovìl suffraganeà e' Salèrn - Campàgn - Acernò (Superficiè: 157 km²; parrocchiè: 54).
- Diocès e' Nolà, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 450 km²; parrocchiè: 115).
- Diocès e' Pozzuolì, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 105 km²; parrocchiè: 67).
- Diocès e' Sessà Auruncà, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 338 km²; parrocchiè: 42).
- Diocès e' Teggiàn - Policastò, sedè vescovìl suffraganeà e' Salèrn - Campàgn - Acernò (Superficiè: 1.986 km²; parrocchiè: 81).
- Diocès e' Teanò - Calvì, sedè vescovìl suffraganeà e' napule (Superficiè: 663 km²; parrocchiè: 70).
- Diocès e' Vallò ra' Lucanià, sedè vescovìl suffraganeà e' Salèrn - Campàgn - Acernò (Superficiè: 1.562 km²; parrocchiè: 138).
- Prelatùr e' Pompeì, prelatùr territoriàl suffraganeà e' napule (Superficiè: 12 km²; parrocchiè: 5).
'A pruvince d''a Campania so':
[càgna] 'A lenguisteca
In Campania se parla, pure co' quacche differenza peccerella, a tutte parte 'o nnapulitano.
Wikimedia Commons tene file multimediale ncopp'a Campania.
| Reggione d'Italia | ||
|---|---|---|
| Abruzzo | Calavria | Campania | Emilia-Rumagna | Friuli-Venezia Giulia | Lazzio | Liguria | Baselecata (Vasilicata) | Lummardìa | Marche | Mulise | Piemunte | Pùglia | Sicilia | Toscana | Trentino-Avere Arece | Umbria | Valle d'Aosta | Veneto | Zardegna | ||

